spot_img
0.7 C
București
vineri, noiembrie 22, 2024
AcasăDezvaluiriUdrea, Nicaragua și americanii

Udrea, Nicaragua și americanii

-

- Reclama -

COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS)

Timpul trece și cazul Udrea-Bica mai degrabă se complică decît să se limpezească, presa și opinia publică plasîndu-se, în general, pe tărîmul speculațiilor. Pe 16 aprilie, relatam într-un material despre reacțiile furibunde ale costaricanilor în urma articolelor din presa locală care relatau cererea de azil politic din partea Elenei Udrea. Nu visam atunci că în ziua respectivă urma să se declanșeze o serie nebună de evenimente tragice care ar putea explica arestarea de acum a fostului ministru.

Să o luăm metodic.

La jumătatea lunii aprilie, pe 16, în țara vecină Nicaragua izbucnesc proteste de stradă vehemente în urma refuzului autorităților de a explica cine e vinovat de anumite incendii masive de pădure; urmează imediat alte proteste după prezentarea unei noi legi a pensiilor de către președintele Daniel Ortega, aflat la putere din 2007 și a cărui soție e vicepreședinte.
Manifestările iau curînd amploare și se trece la reprimarea lor brutală de către Ortega și oamenii săi, inclusiv găști para-militare, poliția sandinistă și armata. Nicaraguanii nu se lasă nici ei, iar scandalul e în plină derulare, demisia președintelui fiind cerută din milioane de piepturi.
Pînă acum, s-au înregistrat cca.300 de morți și mii de răniți.
Dar, foarte important, peste vară s-a produs un val uriaș de migrări din Nicaragua însîngerată, aflată practic în război civil, în Costa Rica vecină.
La finalul verii, presa costaricană relata că din aprilie pînă în august se înregistraseră peste 26.000 de cereri de azil din partea nicaraguanilor, conform declarațiilor lui Raquel Vargas, directorul Oficiului de Imigrație.
Care oficiu a trebuit să își suplinească masiv resursele, ajungînd de la 200 de cereri analizate zilnic la peste 500.
Au devenit o priveliște obișnuită refugiați dormind prin parcurile publice costaricane.
Alte valuri de refugiați au ca obiectiv Mexic, Panama și SUA.

Nu e de mirare că americanii au intrat puternic în joc, fiind evidentă intenția de a-l debarca pe comunistoidul Ortega, un anti-american înrăit.
La începutul lunii septembrie, Departamentul de Stat american acuza conducerea nicaraguană că a transformat țara într-o sursă de emigranți după modelul sirian ori venezuelean și anunța impunerea de sancțiuni contra unor înalți oficiali nicaraguani.
În replică, Daniel Ortega susținea că americanii sunt cei care au orchestrat protestele de stradă, inclusiv prin antrenarea și înarmarea unor manifestanți și că se așteaptă chiar la o intervenție militară americană în țara sa, motiv pentru care cerea o întrevedere de urgență cu Donald Trump.

Situația din Nicaragua rămîne gravă; problema e că atît timp cît nu se liniștesc lucrurile, din țară vor continua să plece cetățeni spre Costa Rica, Mexic ori SUA.
Ori, în țara de refugiu a Elenei Udrea, ”invazia” străinilor deja e un subiect fierbinte și care a adus la exasperare cetățenii locului.
Președintele Carlos Alvarado Quesada știe că nu va putea opri primirea de refugiați, care ar însemna ca aceștia să se reorienteze spre Mexic ori SUA, marele protector al statului costarican. Ori, numai de alți imigranți nu are chef Trump.

Situația produsă de criza nicaraguană poate conduce către două scenarii care să explice arestarea Elenei Udrea și a Alinei Bica.
Primul: asistăm la o manevră de imagine a președintelui costarican, care se confruntă el însuși cu mari probleme și care vrea să mai detensioneze situația din țara sa arătînd că statul e capabil să ia și măsuri contra unor imigranți, nu doar să le deschidă exagerat de larg porțile, cum acuză costaricanii că s-a întîmplat în ultimii ani.

Al doilea scenariu ar fi că anumite informații deținute de Udrea și Bica despre rețele oculte de imigrație ilegală ori de trafic de droguri (despre care au apărut deja elemente) ar putea fi folosite de americani, fie și indirect, împotriva președintelui Daniel Ortega, contribuind la dărîmarea acestuia.
De fapt, s-ar putea să fie valabile ambele scenarii, concomitent, așa explicîndu-se și incredibila derulare de forțe (patru instituții, inclusiv serviciul secret) pentru arestarea a două femei pașnice, mediatizarea excesivă ori neobișnuita – și neexplicata oficial – măsură a arestului preventiv pentru două luni.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img