spot_img
4 C
București
vineri, noiembrie 22, 2024
AcasăDezvaluiriDoctorul Lucan şi afacerea de 2,5 miliarde de euro din Germania

Doctorul Lucan şi afacerea de 2,5 miliarde de euro din Germania

-

- Reclama -

Fostul director al Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj Mihai Lucan – cercetat în prezent sub control judiciar – va fi plasat în arest la domiciliu, au decis, vineri, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.  În spatele scandalului par a fi interese mari financiare.

- Reclama -

- Advertisement -

La iesirea din sala de judecata a Curtii de Apel Bucuresti, Mihai Lucan a dialogat cu o jurnalistă:

Reporter: Cine are un interes, domnnule Lucan?

- Advertisement -

M. Lucan: Nu stiu sa va spun. Dar, in orice caz, poate ca nu sunt romani.

Reporter: Ati deranjat pe cineva?

M. Lucan: Doamna, nu stiu. Daca as sti, v-as spune.

Există un interes financiar străin în sistemul de sănătate românesc? 

Afacerea Lucan are un rezultat previzibil: numărul de pacienți români care vor alege clinicile străine pentru transplant va crește. În 2014, CNAS a alocat peste 130 de milioane de euro pentru tratamentul românilor în străinătate. Astăzi, nivelul deconturilor a depășit suma de 500 de milioane de euro, potrivit site-ului dezacorduri.ro.Pe lângă aceste sume decontate de stat, pacienții mai cheltuiesc în străinătate aproape încă o dată pe atât, scria jurnalistul Tudor Artenie în România Liberă.

Anual, străinii lasă în spitalele din Germania peste 1,2 miliarde de euro. Expertul în turism medical Jens Juszczak explică ce specializări sunt căutate şi din ce ţări provin pacienţii străini, transmite Deutsche Welle care a publicat un interviu cu acesta.

INTERVIUL DE LA DW:

default

DW: Câţi pacienţi din străinătate se tratează anual în Germania?

Jens Juszczak: Între 230.000 şi 250.000 de pacienţi din 177 de ţări apelează anual la sistemul german de îngrijire medicală. Peste 100.000 dintre aceştia sunt internaţi în spital. Însă ar trebui să facem o deosebire între spitalizările planificate şi cele neplanificate. Bineînţeles că turiştii sau oamenii de afaceri străini care, pe perioada şederii lor pe teritoriul Germaniei se îmbolnăvesc sau suferă accidente, figurează în evidenţele spitalelor ca pacienţi străini.

Se poate aprecia numărul străinilor care nu ajung întâmplător într-un cabinet medical sau spital din Germania? Numărul celor care sosesc în Republica Federală special pentru servicii medicale?

Din păcate nu există date concrete. Conform estimărilor, 40-45% dintre pacienţii din afară şi-ar plănui călătoria în scop medical în Germania.

Din ce ţări provin aceşti pacienţi?

Dipl.-Kfm. Jens Juszczak Jens Juszczak, cercetator in domeniul turismului medical

Cei mai mulţi vin din ţări învecinate precum Polonia, Olanda sau Franţa. Mai ales pacienţii din regiunile de graniţă se folosesc de posibilitatea de a se trata în străinătate, adică în ţara vecină. Dar avem şi mulţi pacienţi din Rusia, din alte ţări CSI şi din  statele arabe din Golf. De ani de zile vin în Germania relativ mulţi pacienţi în special din Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Kuweit.

Au existat modificări privind ţările de provenienţă ale pacienţilor străini în ultimii ani?

Mereu se schimbă câte ceva. În privinţa pieţei non-UE, acum aproape un deceniu dominau ţările arabe. Chiar dacă cererea din aceste state este relativ volatilă, orice schimbare la nivel politic sau economic în ţările din Golf are consecinţe grave asupra numărului de solicitări adresate clinicilor din Germania. Astfel numărul pacienţilor se poate înjumătăţi de la un an la altul.

În ultimii ani, Rusia a fost principala piaţă. Tot mai mulţi ruşi sau pacienţi din ţările CSI au venit la tratament în Republica Federală. Situaţia s-a schimbat odata cu debutul conflictului ucrainean. Sancţiunile impuse Rusiei au influenţat cererea de servicii medicale a acestei categorii de pacienţi, aşa încât în 2015 s-a înregistrat o scădere cu peste 30% a numărului de ruşi trataţi în Germania. Desigur un rol important l-au jucat şi situaţia economică precară a Rusiei, deprecierea rublei sau scăderea preţului petrolului.

Ce relevanţă are, sub aspect economic, turismul medical?

Estimăm că aportul pacienţilor străini la bugetele unităţilor medicale din Germania depăşeşte 1,2 miliarde de euro anual. Aceşti bani reprezintă surse suplimentare de venit pentru clinici şi spitale, sunt fonduri în plus în sistemul de sănătate. Cu aceşti bani spitalele pot angaja personal suplimentar, pot investi în aparatură sau echipamente medicale – lucruri tot în folosul pacienţilor. Alte aproximativ 1,2 miliarde de euro intră anual în industria turismului, în cazare şi comerţ, prin prezenţa pacienţilor străini în Germania.

Medizintourismus in MünchenGhid turistic destinat pacienţilor din ţările arabe interesaţi de servicii medicale în Bavaria

Ce clinici preferă pacienţii străini? Preferă unităţile private? Ce clinici au de profitat cel mai mult de pe urma acestei afaceri?

În mod sigur profită şi unităţile private, mai ales cele dotate şi cu centre de recuperare medicală. Dar cele mai câştigate sunt spitalele universitare şi marile clinici regionale precum Uniklinikum Freiburg sau Vivantes în Berlin. Acestea sunt cele mai atrăgătoare pentru pacienţii din străinătate.

Există centre medicale sau oraşe germane deosebit de căutate de către pacienţii de peste hotare?

Da. Sunt oraşele cu spitale universitare ca München, regiunea Köln-Bonn-Düsseldorf sau Berlin. Interesante pentru ei mai sunt cele din regiunea Rhein-Main şi din Hamburg.

Se poate vorbi despre despre anumite intervenţii sau secţii preferate de către pacienţii străini?

În principiu vin pentru aceleaşi intervenţii pe care le solicită şi pacienţii germani. Cele mai căutate specializări sunt ortopedia, medicina internă, cardiologia şi chirurgia. Dar dacă studiem mai atent anumite pieţe constatăm că, de exemplu, pacienţii din ţările CSI vin mai ales la oncologie. Lucrul acesta are legătură cu urmările accidentului de la Cernobîl. De acolo vin la tratament în Germania mulţi pacienţi cu tumori. În statele din Golf există problema alimentaţiei şi a lipsei de mişcare aşa că, din această regiune, se înregistrează un număr mare de solicitări în legătură cu anumite boli metabolice şi, desigur, cu specializările medicale în directă legătură cu acest tip de afecţiuni precum cardiologia, ortopedia, oftalmologia, etc. Apoi ar mai fi secţiile medicale care în anumite ţări sunt slabe sau chiar inexistente ca neurologia pediatrică sau centre de reabilitare.

Jens Juszczak este cercetător în domeniul turismului medical la Facultatea de Studii Economice Bonn-Rhein-Sieg. Un interviu realizat de Matthias von Hein.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img