Viitorul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, este în dezacord cu Comisia Europeană în primul test real al resetării erei post-Viktor Orbán: câştigătorul alegerilor din Ungaria nu se înţelege cu Bruxelles-ul cât din fondurile UE îngheţate ale Budapestei poate aduce acasă, relatează POLITICO.
În ultimele zile, discuţiile s-au intensificat cu privire la suma de 10,4 miliarde de euro la care are dreptul Ungaria în cadrul fondurilor de redresare post-pandemică ale UE, potrivit a doi oficiali europeni şi unui oficial maghiar.
Alocarea este împărţită între 6,5 miliarde de euro sub formă de subvenţii, care nu ar trebui rambursate, şi 3,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, care trebuie rambursate la o rată a dobânzii favorabilă. Noua administraţie a lui Magyar are termen până la 31 august să solicite oficial banii, în timp ce Comisia are termen până la 31 decembrie să efectueze plăţile.
Comisia susţine că nu este suficient timp pentru a elibera întreaga sumă de 10,4 miliarde de euro, deoarece plăţile depind de îndeplinirea de către Ungaria a unor obiective specifice de reformă.
Fondurile sub formă de împrumuturi ar agrava şi mai mult situaţia tensionată a finanţelor publice ale Budapestei, având în vedere că datoria se situează deja în jurul a 75% din PIB, iar deficitul – diferenţa dintre cheltuieli şi venituri – este estimat să se apropie de 7% din PIB în 2026.
Dacă Magyar acceptă sfatul Bruxelles-ului, aceasta va însemna că va renunţa la 3,9 miliarde de euro. Dar, pentru negociatorii maghiari, a se întoarce acasă cu mai puţin decât pachetul complet ar părea un eşec politic, după o campanie construită în jurul unei resetări totale a relaţiilor cu Bruxelles-ul.
