Modalitatea în care Uniunea Europeană a gestionat cele trei programe de asistență acordate Greciei în timpul crizei financiare a avut mai multe deficiențe majore, iar aceste programe și-au îndeplinit doar parțial obiectivele, în condițiile în care creșterea economică rămâne slabă, datoria a crescut, iar capacitatea băncilor de a acorda credite este restricționată, se arată într-un raport publicat joi de Curtea Europeană de Conturi, informează Reuters.
UE și creditorii internaționali au acordat Greciei ajutoare financiare de peste 350 de miliarde de euro începând din 2010 pentru a evita intrarea țării în incapacitate de plată și a evita răspândirea crizei la restul zonei euro. Pentru a obține aceste fonduri autoritățile de la Atena au fost nevoite să adopte o serie de reforme structurale majore precum și măsuri nepopulare de austeritate.
Programele „au promovat reforme și au evitat intrarea Greciei în incapacitate de plată, însă capacitatea țării de a se finanța singură de pe piețele financiare rămâne o provocare”, susține Curtea Europeană de Conturi. În raportul său, care se concentrează pe activitatea Comisiei Europene, executivul comunitar, Curtea Europeană de Conturi apreciază că programele „doar au ajutat Grecia să își revină într-o măsură limitată”.
Auditorii au descoperit unele „deficiențe” în modul în are au fost concepute programele destinate Greciei. „Unele măsuri cheie nu au fost suficient justificate”, se arată în raport. Curtea Europeană de Conturi a subliniat că o mare parte din cele 45 de miliarde de euro injectate în sistemul bancar din Grecia ar putea să nu fie recuperate niciodată. „Pentru alte măsuri, Comisia nu a luat în mod comprehensiv în calcul capacitatea de implementare a Grecie în procesul de elaborare, și astfel nu a adaptat în conformitate amploarea și calendarul”, susțin auditorii.
Deși raportul Curții Europene de Conturi se concentrează pe activitate Comisiei, executivul comunitar este doar una din entitățile troicii, care include Fondul Monetar Internațional și Banc Centrală Europeană, care a supervizat programele de asistență convenite cu Grecia.
Într-un răspuns la raportul Curții Europene de Conturi, Comisia Europeană subliniază că „designul și implementarea reformelor cruciale a avut loc în contextul unei situații economice dificile și al unei instabilități severe pe piețele financiare”. De asemenea, Comisia susține că aplicarea programelor a fost complicată de criza politică prin care a trecut Grecia în perioada acordurilor de asistență, criză care a provocat colapsul mai multor guverne. În sfârșit, Comisia concluzionează că în pofida unor circumstanțe complexe, obiectivele principale ale programelor au fost îndeplinite prin evitarea intrării Greciei în incapacitate de plată și asigurarea stabilității financiare a zonei euro.
Curtea Europeană de Conturi este responsabilă de auditul finanțelor UE. Anul trecut, Curtea Europeană de Conturi a apreciat că, pe ansamblu, modul în care Comisia a gestionat acordurile de asistență acordate Irlandei, Portugaliei, Ungariei, Letoniei și României a fost unul slab.