Ofițer în rezervă, fost cadru MApN, Daniel Anghel publică pe pagina „Asociația pentru Securitatea Viitorului” o interesantă analiză a unui alt capitol din foiletonul „înzestrării Armatei române”, mult dicutata achiziție a corvetelor. Ofițerul vine cu o ipoteza intersantă — scopul vizitei de astăzi a lui Macron în România și Bulgaria este acela de a convinge cele souă state NATO să cumpăre corvete de la francezi. Iar, Daniel Anghel vine și cu o la fel de interesantă demonstrație.
CITIȚI ȘI: Deutsche Welle despre cum l-a umilit Macron la București pe Iohannis
CITIȚI ȘI: În timpul vizitei lui Macron, AIRBUS forțează o comandă din partea României: TREBUIE
ANALIZA FOSTULUI OFIȚER MAPN:
După vizita lui Macron, vom cumpăra corvete de la francezi?
Guvernul Cioloș a încercat anul trecut să atribuie un contract de 1,6 miliarde de euro pentru realizarea la Şantierul Naval Damen Galaţi S.A. a patru corvete multifuncționale, dar inițiativa tehnocraților a fost anulată de actuala conducere a țării.
În primăvară, Ministerul Apărării Naționale a cerut Parlamentului aprobarea unui program de 9,3 miliarde de euro pentru înzestrarea Armatei, program care conține și un capitol referitor la programul de achiziție a unor corvete multifuncționale.
Imediat după Ziua Marinei Române, pe pagina dedicată transparenței decizionale a Ministerului Apărării Naționale, a fost publicată o propunere de Hotărâre de Guvern referitoare la același program. Armata României cere ca realizarea lucrărilor de construcţie şi dotare a celor patru corvete să se facă în țară, termenul de livrare fiind de 3 ani pentru prima corvetă, respectiv 7 ani pentru gruparea de patru corvete, nemaifiind specificat în propunere producătorul olandez, dar nici un alt beneficiar.
La Sud de Dunăre, Guvernul de la Sofia a reînnoit recent cererea de ofertă pentru achiziționarea a două corvete necesare echipării Forțelor Navale ale Bulgariei. Procedura a mai fost demarată în urmă cu un deceniu, dar a fost anulată din cauza unor „constrângeri bugetare”.Favoritul de atunci și, cel mai probabil, de acum este Naval Group, companie ale cărei acțiuni sunt deținute de statul francez (puțin peste 62 de procente), dar și de către grupul de firme Thales (35 de procente). Guvernul sofiot dorește ca prin acest program de înzestrare care valorează aproximativ 400 de milioane de euro să se realizeze un transfer de tehnologie în industria locală, iar corvetele să fie construite într-un șantier care va fi desemnat de oficialii bulgari.
Se ridică, totuși, mai multe semne de întrebare:
1. Dacă pentru două corvete bulgarii plătesc o sumă, atunci românii nu ar trebui să ia pentru o sumă de patru ori mai mare, opt corvete?
Întrebarea are la bază o judecată pripită pentru că „opționalele” sunt foarte importante: capabilități de luptă antiaeriană, de luptă la suprafață sau antisubmarin, echipamente de navigare, comunicații și, eventual, de război electronic, sisteme de rachete etc. Dar, dacă ai noștri susțin prețul pe bucată, atunci devine evident că noi vom avea corvete „full option”, iar aliații de la Sud de Dunăre vor avea modele „basic”. Totuși, nu e cam mare diferența de preț pe bucată?
2. Care va fi șantierul naval unde se vor construi corvetele?
Conform argumentelor care au stat la baza HG a guvernului tehnocrat: “În România nu există un alt şantier naval care să posede capabilitatea industrială necesară care să facă faţă cerinţelor impuse de realizarea unei corvete. Şantierul Naval Damen Galaţi S.A. şi-a dezvoltat această capabilitate treptat, prin contracte avute cu beneficiari diverşi”. Cu siguranță, de la sfârșitul anului trecut lucrurile nu au putut evolua atât de mult încât să apară un nou concurent. Iar dacă prima livrare trebuie făcută în maxim trei ani, este oare posibilă retehnologizarea unui alt șantier naval în acest interval de timp?
3. Răspunde oare o eventuală colaborare cu Damen cerințelor de securitate prezente și viitoare ale Armatei României?
Întrebarea este legitimă, având în vedere că Damen Shipyards Group și Rosneft fac afaceri împreună într-un joint venture, Zvezda Marine Technology ltd. Acționarul majoritar al marii companii petroliere Rosneft este chiar guvernul rus.
4. Dacă Bulgaria și România ar acționa împreună, oare nu s-ar obține corvete mai ieftive și mai performante pentru Forțele Navale ale ambelor țări?
Cadrul cooperării este asigurat atât de apartenența celor două țări la Uniunea Europeană și la Alianța Nord-Atlantică, dar și de acordurile economice și militare existente între România și Bulgaria. În spațiul public s-a mai vehiculat cu ani în urmă un zvon privind cooperarea pentru achiziția împreună a avioanelor multirol F-16 Fighting Falcon, dar nu s-a concretizat nimic. Interoperabilitatea la Marea Neagră nu ar fi mai ușor de realizat dacă românii și bulgarii ar avea aceleași corvete?
5. Există, oare, vreo legătură între demersurile celor două țări și vizita președintelui Franței, Emmanuel Macron, la București și Sofia în 24-25 august?
Proiectul de HG a fost publicat pe pagina Ministerului Apărării Naționale pe 16 august, iar Bulgaria a lansat cererea de ofertă cu câteva zile în urmă. Să fie corvetele Gowind răspunsul tuturor întrebărilor?