Jonathan Eyal: Argumentul primordal al celor care vor ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană este că structura militară principală din Europa rămâne NATO și care evident nu va fi afectată de ieșirea Marii Britanii din UE, dar realitatea e mult mai complicată. Pentru moment asistăm la un proces prin care UE și NATO sunt mult mai apropiate și colaborează în soluționarea sau măcar aplanarea crizelor internaționale.
Dacă Marea Britanie părăsește UE se vor întâmpla două lucruri: 1) UE va pierde un stat important din punct de vedere militar; 2) se vor re-crea tensiunile existente între UE și NATO, deci vom reveni la o situație penibilă din anii ’90, prin care era chiar un concurs de frumusețe între cele două organizații, o concurență care până la urmă le-a paralizat pe amândouă.
Să nu uităm că și Statele Unite vor începe să se gândească dacă relația lor de securitate mai contează atât cât conta în trecut. Deci este un fel de basm să se sugereze acum că ieșirea Marii Britanii din UE nu va avea un impact strategic supra întregului continent. Din păcate va avea și în termeni. absolut negativi.
Reporter: Ați pomenit de relația cu SUA și de relația NATO – UE. Știu că Rusia privește, chiar dacă nu exprimă în mod direct, cu speranță la ieșirea Marii Britanii din UE. Ar favoriza Rusia o asemenea ieșire?
JI: Institutul nostru a făcut o analiză a modului în care reflectă media rusească referendumul din Marea Britanie. Și de la bun început a fost clar că poziția care era susținută de Kremlin și de sursele media apropiate autorităților ruse era tocmai de a încuraja ieșirea Marii Britanii din UE. Nu există nicio îndoială că din punctul de vedere al Moscovei o destrămare a UE și a NATO este principala țintă strategică a Kremlinului. Și orice lucru care paralizează sau cel puțin introduce complicații în UE este până la urmă, fără îndoială, în beneficiul Moscovei. Deci singura persoană care ar beneficia de ieșirea Marii Britanii din UE ar fi președintele Vladimir Putin.
Reporter: Care ar fi impactul unui Brexit asupra combaterii fenomenului terorist în Europa?
JI: Cred că aici impactul va îndeajuns de limitat. Deși mulți au sugerat că orice ieșire a Marii Britanii din structurile UE va îngreuna orice schimb de informații între guvernele europene asupra problemei teroriste, bănuiala mea este că acest lucru nu se va întâmpla, deci că tocmai aceste structuri de cooperare anti-teroristă vor fi protejate de orice dificultăți politice și deci bănuiesc că din acest punct de vedere nu va fi o mare schimbare.
Singurul lucru care se va întâmpla este că toate autoritățile politice din UE se vor implica într-o dispută care va dura vreo doi ani asupra structurilor de control a frontierelor, de exemplu, între Marea Britanie și restul UE și asupra nivelului de cooperare care va exista în general. Deci vor fi multe obstacole, dar bănuiesc că va fi de la bun început o decizie de a proteja structurile informaționale care luptă împotriva terorismului de orice dificultăți politice.
Un punct care este totuși important este cel juridic. Va trebui să fie soluționat din punct de vedere legal schimbul de informații între Marea Britanie și UE în cazul unei ieșiri din Uniune.
Reporter: Dacă nu va mai exista mandatul european de arestare și facilitatea care există la ora actuală privind extrădarea va fi mult mai greu, probabil, de extrădat suspecții de infracțiuni teroriste.
JI: Fără îndoială. Dar, încă o dată, bănuiesc că în cei doi ani care vor fi necesari pentru a negocia divorțul între UE și Marea Britanie, cred că se vor semna tratate bilaterale care vor aplana această problemă. Aceste tratate bilaterale vor avea mai mult sau mai puțin același scop. Repet, bănuiesc că cooperarea contra-teroristă poate să fie protejată de dificultățile politice. Întrebarea e alta: de ce trebuie să cheltuim efort și timpul care va fi necesar pentru renegocierea unor tratate care la ora actuală funcționează perfect?
Reporter: Ce va însemna din punctul de vedere al situației strategice, militare și de securitate pentru România și români o Uniune Europeană fără Marea Britanie?
JI: Consecințele vor fi grave din mai mlte puncte de vedere. În primul rând, va trebui să fie renegociate structurile interne din UE. Este clar că părăsirea de către Marea Britanie va avea consecințe asupra nivelului de cooperare și a structurilor de cooperare din UE.
În al doilea rând, va trebui reîmpărțit și sistemul de votare și ponderea de voturi a diferitelor state. Din nou, un lucru complet ne-necesar, dar care va trebui să fie făcut.
În al treilea rând, este evident că infuența Germaniei, a Franței și a axei franco-germane ar crește mult mai mult odată ce Marea Britanie ar dispărea din UE. Bănuiesc că acest lucru nu va fi în avantajul României. Și până la urmă, dacă se va ajunge la ieșirea Marii Britanii, acest lucru va declașa un proces anti-european în alte state membre UE. Iar punctul principal pentru populiști în diferite țări va fi: de ce trebuie continuate transferurile de bani către țările care au aderat mai recent la UE și de ce nu pot fi introduse anumite controale la frontieră pentru a preveni schimbul total de brațe de muncă dintr-un stat în altul. Deci absolut toate implicațiile unei ieșiri a Marii Britanii din UE mi se pare negative pentru România.