APADOR-CH protestează față de modul „neloial” în care Guvernul a modificat legislația penală, printr-o ordonanță de urgență „ținută cu strictețe la secret” până în momentul adoptării, și consideră că, sub pretextul armonizării codurilor cu ultimele decizii ale CCR, Executivul a introdus în ordonanță „modificări periculoase celor două Coduri”, afectând astfel grav drepturi prevăzute în Constituție.
„Sub pretextul armonizării codurilor cu ultimele decizii ale CCR și cu unele directive europene, Guvernul a adoptat în secret o ordonanță prin care aduce și alte modificări periculoase celor două coduri, afectând astfel grav drepturi prevăzute în Constituție. APADOR-CH protestează față de modul neloial în care Guvernul a procedat la modificarea legislației penale (Codul penal și Codul de procedură penală), printr-o ordonanță de urgență ținută cu strictețe ‘la secret’ până în momentul adoptării, mai ales în condițiile unor modificări de amploare (peste 150 de modificări, în total). Este adevărat că e rezonabilă o intervenție legislativă de urgență în privința punerii în acord a codurilor cu deciziile Curții Constituționale și pentru implementarea unor directive europene pentru care procedura de infringement este iminentă, în condițiile în care Parlamentul nu poate sau nu dorește să-și exercite funcția de legiuitor. Dar, printre numeroasele modificări ale Codului de procedură penală au fost ‘strecurate’ și unele texte pentru care nu se poate justifica nici necesitatea corelării cu deciziile CCR și nici necesitatea implementării urgente a unor directive. Mai mult, unele dintre modificări afectează drepturi fundamentale, cum ar fi dreptul la viața privată și dreptul la un proces echitabil”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul organizației.
APADOR-CH dă ca exemplu în acest sens modificarea art. 153 din Codul de procedură penală, constând în eliminarea filtrului judecătoresc, care era prevăzut, și în abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviințarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane, modificare care „nu a fost cerută în nicio decizie a Curții Constituționale și nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată”.
„Modificarea art. 153, care elimină filtrul judecătoresc atunci când se dispune o măsură ce afectează grav un drept fundamental al omului, dreptul la viață privată, garantat în art. 26 din Constituție și în art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este în același timp și o măsură vădit neconstituțională, întrucât art. 115 alin. 6 din Constituție interzice adoptarea de ordonanțe de urgență prin care sunt afectate drepturile și libertățile prevăzute de Constituție. Aceeași este și situația abrogării prin ordonanță de urgență a alin. 1 al art. 228 din Codul de procedură penală, care prevedea că, după luarea măsurii arestării preventive, inculpatului i se aduc la cunoștință, de îndată, în limba pe care o înțelege, motivele pentru care s-a dispus această măsură. Întrebarea care se pune în mod firesc este care era urgența abrogării acestui text de lege care reglementa dreptul la informare al persoanei arestate, componentă esențială a dreptului la un proces echitabil? Abrogarea acestui text nu a fost cerută nici prin vreo decizie a Curții Constituționale și nici prin vreo directivă europeană”, se mai arată în textul citat.
