Presupusul atentat care ar fi trebuit să aibă loc la Târgu Secuiesc de 1 decembrie, ziua națională a României, pune în continuare foarte multe întrebări.
Întrebarea cheie în caz este de ce autoritățile care de obicei în cazuri asemănătoare furnizează presei pasaje suculente din stenogramele cazului nu le-au dat publicității?
O altă întrebare importantă privește acțiunea SRI.
De obicei atunci când SRI alege să prezinte public un caz o face cu imagini video, interdeptări sau documente care să susțină măcar aparent acțiunea.
În cazuri asemănătoare ne-au fost arătate imagini cu dispozitivul de pus bombe și așa mai departe. Totul ca povestea să pară credibilă.
În acest caz NU ne-a fost prezentată nici măcar o probă.
Nici măcar o interceptare telefonică care să CONFIRME măcar INDIRECT că ar fi fost ceea ce ni se spune că ar fi fost.
FLUX 24 a difuzat săptămâna trecută o știre preluată de la Radio Europa Liberă, care ar putea explica de ce autoritățile ascund probele:
Site-ul de limbă maghiară Transindex explică că presupusa discuție a liderilor Mișcării de Tineret 64 de Comitate despre amplasarea unei bombe la Târgu Secuiesc se referea la o „bombă” de împrăștiat bile de plastic pe o distanță de 5 metri, pentru terenul destinat jocului airsoft pe care Beke îl avea în județul Covasna, iar dispozitivul de joacă ar fi fost mult mai ieftin dacă se confecționa manual, decât dacă era cumpărat. Airsoft se joacă în câmp deschis și simulează un conflict între două echipe, care folosesc replici ale armelor de război care lansează proiectile sferice din plastic și folosesc echipamente și tactici militare reale, transmite Radio Europa Liberă.
Transindex consideră că e vorba despre o neînțelegere a situației din partea celor care făceau filajul și care ar fi confundat „jocul” cu un „atentat”.
Soția celui arestat s-a plâns între timp că procurorii nu au găsit arme și nu au ridicat materiale pirotehnice, ci laptopuri, harduri, steaguri maghiare, tricouri ale organizației și dispozitive de vedere pe timp de noapte pentru jocul airsoft. Doamna Beke susține că soțului ei nu i s-a asigurat nicăieri translator, că procesul verbal ar fi fost redactat doar în limba română, iar avocatului nu i s-a permis să-l însoțească.
Materialele ridicate la perchiziții, precizează, în schimb, procurorii „ar fi fost apte să pună în pericol cetățenii romăni și bunurile acestora”. Iar din interceptările făcute de SRI rezultă că Beke ar fi afirmat că de pe telefonul mobil poate accesa camera video amplasată în exteriorul magazinului său din centrul orașului Târgu-Secuiesc și că va putea urmări marșul de Ziua Națională a României și detona trei-patru petarde „chiar dacă va fi plecat din localitate cu familia”
