Pre;edinta USR, Elena Lasconi, susține că ar trebui identificate în toate instituțiile statului, în special din structurile de forță, pe toți cei despre care se găsesc dovezi că au afinități ideologice sau de participare în mișcări, rețele sau organizații de natură fascistă, neolegionară, de extremă dreapta sau cu afinități filoruse.
„Ar trebui să-i identificăm în toate instituțiile statului, în special din structurile de forță, pe toți cei despre care găsim dovezi că au afinități ideologice sau de participare în mișcări, rețele sau organizații de natură fascistă, neolegionară, de extremă dreapta sau cu afinități filoruse.Dacă vă uitați la raportul serviciilor de informații din Republica Moldova, avem un ghid de bune practici pentru lupta cu propaganda rusă. E important să acționăm, să nu lăsăm să treacă această ocazie unică a României de a deveni și mai puternică.”
Practic Lasconi vrea o reluare in variantă românească a Mcarthismului din America de la mijlocul secolului trecut.
Mcarthismul, cunoscut și sub denumirea de a doua sperietură roșie, a fost represiunea politică și persecuția persoanelor de stânga și o campanie de răspândire a fricii de influența comunistă și sovietică asupra instituțiilor americane și de spionajul sovietic în Statele Unite de la sfârșitul anilor 1940 până în anii 1950. După mijlocul anilor 1950, senatorul american Joseph McCarthy, care a condus campania, și-a pierdut treptat popularitatea publică și credibilitatea după ce câteva dintre acuzațiile sale s-au dovedit a fi false. Curtea Supremă a Statelor Unite sub conducerea judecătorului-șef Earl Warren a pronunțat o serie de hotărâri privind drepturile civile și politice care au anulat mai multe legi și directive legislative cheie și au contribuit la încetarea celei de-a doua sperieturi roșii.Istoricii au sugerat încă din anii 1980 că, deoarece implicarea lui McCarthy a fost mai puțin centrală decât cea a altora, ar trebui folosit un termen diferit și mai precis, care să transmită mai exact amploarea fenomenului și că termenul macarthyism este, în zilele moderne, învechit. Ellen Schrecker a sugerat că Hooverismul, după șeful FBI J. Edgar Hoover, este mai potrivit.
Țintele principale ale persecuției au fost angajații guvernamentali, figuri proeminente din industria divertismentului, cadrele universitare, politicienii de stânga și activiștii sindicali. Suspiciunile au primit adesea credibilitate în ciuda dovezilor neconcludente și îndoielnice, iar nivelul de amenințare reprezentat de asociațiile și credințele de stânga reale sau presupuse ale unei persoane a fost adesea exagerat. Mulți oameni au suferit pierderea locurilor de muncă și distrugerea carierei și a mijloacelor de trai ca urmare a represiunilor asupra suspecților comuniști, iar unii au fost încarcerați. Cele mai multe dintre aceste represalii au fost inițiate prin verdicte de proces care au fost ulterior anulate, legi care ulterior au fost anulate ca neconstituționale, concedieri pentru motive declarate ulterior ilegale și proceduri extrajudiciare, cum ar fi listele negre informale ale angajatorilor și instituțiilor publice.