Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei” acuză legile draconice introduse începând cu anul 2017 împotriva românilor din Ucraina

Apar diverse ecouri și reacții în mediul comunității românești din Cernăuți după publicarea rezultatelor cercetării Institutului de Studii Politice și Capital Social privind situația tinerei generații de români din Ucraina, transmite BucPress din Cernăuți.

RELATAREA BUCPRESS:

Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei” și director al Editurii „Alexandru cel Bun”, scrie pentru Agenția BucPress din Cernăuți că cercetarea sociologică a Institutului de Studii Politice și Capital Social descrie foarte bine situația tinerilor români rămași acasă sau plecați peste hotare în contextul războiului.

Astăzi nu există nicăieri în Europa o stabilitate deplină chiar dacă nu cad bombe, nu zboară rachete… Ecourile ce ajung despre războiul din Ucraina tulbură mințile oamenilor. La Cernăuți e liniște, cerul senin sau acoperit de nori nu este tulburat de zgomotul rachetelor, dar sunetul sirenelor trezesc în inimele noastre un sentiment sinistru de groază, cu toate că nu alergăm în adăposturi și continuăm să ne preocupăm de lucrurile cotidiene așteptând încetarea perioadei de alarmă, după ce încercăm să aflăm din diverse surse de informare/dezinformare ce orașe au fost atacate…

Cunoscând și limbile ucraineană și rusă aflăm din diferite surse știri contradictorii, uneori pesimiste, alteori optimiste. Dar mai bine ne orientăm după numărul sicrielor ce ne vin de pe front, unele localități au rămas fără bărbați de vârsta recrutării. Înțelegem că pe front lucrurile nu sunt prea bune, că informațiile nu sunt de încredere, că statul caută să-și încurajeze cetățenii, să nu-i panicheze. Rachetele zboară furios peste Ucraina, distrug obiective stratgice, ucid oameni…

Sentimentul de neliniște pentru viața celor dragi, îndeosebi pentru copii, pentru bărbații care sunt „prinși cu arcanul” pe stradă, mai nou și în alte locuri publice, înrolați în armată fără voia lor și duși pe front, este starea de spirit ce predomină astăzi în sufletele oamenilor. Ceea ce am pierdut în acești ani este stabilitatea, ceea ce s-a cuibărit adânc în suflete noastre este frica și nesiguranța în ziua de mâine. Anume acest aspect a fost descris în studiul „Viitorul comunității românești din Ucraina – o radiografie sociologică a tinerei generații în contextul războiului”, realizat de Institutul de Studii Politice și Capital Social.

Aș schița trei motive care îi afectează în special pe tinerii români de astăzi să părăsească Ucraina, temporar sau definitiv:

1. Este un motiv mai vechi, care a afectat și afectează românii din Cernăuți – atacurile permanente împotriva limbii române și a școlilor cu limba română de predare, legile draconice introduse începând cu anul 2017, de fapt și începând cu primii ani ai independenței țării. Emigrarea tinerilor români spre România a început din dorința de a învăța liber în limba română și a căpăta cunoștințe aprofundate în instituții prestigioase. Ne-am confruntat însă cu faptul că majoritatea absolvenților nu se mai întorcea acasă, la Cernăuți, unde erau așteptați: și-au găsit locuri de muncă în România, și-au întemeiat acolo familii. Până la război circulau liber, aducânu-și în vacanță copiii la bunici având astfel o legătură permanentă cu țara pe care au părăsit-o. Motivul primordial era că în Ucraina nu se recunoșteau diplomele de specialitate dobândite în România.
2. Astăzi sunt din ce în ce mai mulți români care doresc să-și continuie studiile în România din cauza legilor lingvistice și încălcării dreptului firesc de învăța în limba română. Este un factor decisiv și îngrijirător. Acești tineri, evident, nu se vor mai întoarce, ceea ce va scădea semnificativ numărul românilor din Ucraina. Îmi pun întrebarea: oare aceasta își dorește statul Ucrainean, care astăzi, în plin război aprofundează conflictul lingvistic cu minoritățile? A început războiul: tinerii din nordul Bucovinei au pierdut posibilitatea de a reveni acasă din cauza neîncrederii în ziua de mâine, acum bunicii vin în România să-și vadă nepoții.
3. De când s-a declanșat războiul spre România au plecat tinerii români, neavând încredere în viitorul ce-i așteaptă. Și-au pierdut încrederea în faptul că în Ucraina vor avea parte de o viață stabilă.

Potrivit studiului „Viitorul comunității românești din Ucraina – o radiografie sociologică a tinerei generații în contextul războiului”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, majoritatea tinerilor români, indiferent de faptul unde se află acum (la Cernăuți sau în afara Ucrainei), au menționat că sentimentul siguranței s-a schimbat în contextul războiului.

Revenirea acasă în cazul celor plecați din Ucraina depinde de terminarea războiului. Cei din Regatul Belgiei au menționat că vor continua să muncească în UE până când nu se va stabiliza situația economică din Ucraina. Studenții din România, originari din Cernăuți, au declarat că vor face tot posibilul să nu revină acasă și să se integreze în viața social-politică și economică din România. În același timp, cei rămași în regiunea Cernăuți manifestă un mare interes pentru continuarea vieții lor acasă, în mediul comunității românești, unii însă sunt de părere că prelungirea ostilităților și învechirea războiului îi face să se gândească tot mai mult la părăsirea țării. Grupul cel mai legat emotiv de locurile natale și care denotă și un disconfort lingvistic este cel al tinerilor români din Regatul Belgiei, iar grupul cel mai integrat social este cel din județul Suceava.

Rezultatele studiului pot fi consultate pe website-ul IPSSC.