de Silvia Uscov, avocat
Dacă voiam să colaborez cu SRI, îmi depuneam cerere acolo, nu la UNBR, ca sigur pensia de la SRI este mai mare decât pensia de avocat la care plătesc 13% din veniturile brute lunar.
Sunt dezamăgita de conducerea profesiei de avocat, care nu a pus în dezbaterea avocaților nici strategia privind digitalizarea adoptată la începutul lui decembrie 2022 și de care am aflat acum 2-3 zile, nici proiectul de lege înaintat în Parlament, de care am aflat tot în această perioadă.
Au fost trădate nu numai principiile care guvernează relația dintre organele profesiei de avocat și avocații din România, dar și principiul conform căruia suntem o profesie liberă, independentă și care urmărește apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
S-a trădat chiar jurământul pe care fiecare dintre avocați îl dă la intrarea în profesie.
1. Oportunitate și necesitate.
În condițiile în care avocații încă folosesc în majoritate serviciile poștale și curierul, mai puțin documentele electronice și semnătura electronică, să vii cu un proiect avangardist în care să prezinți posibilitățile de a face videochat cu clienții, instanțele și parchetele (nedotate nici măcar cu tehnică minimală) sau alte bazaconii, este ca și cum îi vorbești unui proprietar de cocioabă de lut de cum ar putea el să își pună sisteme de casă inteligentă. Sau, cum mai spunea un alt coleg, punem carul înaintea boilor.
2. Implicarea SRI
Încearcă un alt coleg să îmi spună că oricum SRI are atribuții în domeniul unui atac cibernetic asupra sistemului, prin Cyberint, și că de aceea avem nevoie de SRI pentru a ne asigura securitatea cibernetică asupra platformei E-UNBR.
Ce îmi spunea colegul era ca și cum, dacă tot urmărește corupții DNA-ul, nu mai bine ne dăm întâlnire cu clienții direct la sediul DNA sau, chiar mai bine, îl punem pe procuror să îl sfătuiască cum să declare.
Pentru că lucrez cu și pentru societăți în domeniul securității cibernetice, știu reglementările, așa că să vă explic diferența.
O astfel de societate privată în domeniul securității cibernetice analizează ea vulnerabilitățile și neregulile, face teste de penetrare în sistem etc. și raportează aceste lucruri beneficiarului, iar, dacă este vorba despre un furnizor de servicii esențiale, cum ar fi UNBR-ul, oricum face raportări la DNSC.
Când este vorba despre un atac cibernetic, oricum sesizezi parchetul, care, în urma informațiilor primite de la SRI, cu raportările de la DNSC, investighează, face urmărirea penală și trimite în judecată.
Și masca era cu titlu de recomandare la început și apoi nu mai scăpam de ea. Așa și SRI-ul este opțional în proiect, dar vom colabora cu strășnicie pentru propășirea neamului.
Mai spunea o colega de ce să nu colaborăm cu ADR. Pai ADR este tot cu atribuții securistice, așa cum am remarcat din 2020 și nimeni din conducerea profesiei nu am văzut să fi făcut demersuri pentru modificarea HG 89/2020 (dat de PNL) prin care ADR are dreptul de a face veritabile percheziții ale sediului avocaților FĂRĂ mandat (citiți art. 5 lit. f) pct. 18 sublit. i-iii și o să rămâneți foarte surprinși de capacitatea ADR). Și un coleg din conducerea UNBR chiar a confirmat că proiectul s-a realizat în colaborare cu ADR (probabil și cu SRI).
3. Nu ni s-a spus în lămuririle solicitate UNBR-ului că, dacă nu te înrolezi, săvârșești infracțiune.
Cel mai mult am râs la faptul că, dacă se adoptă proiectul, „convertirea actelor din forma materială în forma electronică” o să se facă pe platforma E-UNBR de parcă n-am avea scanner la birou sau un Adobe pe telefon.
A fost un râs amar pentru că tocmai aflasem că ar fi fost consultați unii avocați din plebe (adică cei fără funcții de conducere), dar nu toți. Poate că da, majoritatea nu vor înțeleg dpdv tehnic proiectul și strategia și nici nu vor înțelege pericolele, admit că poate că nici eu nu înțeleg, dar am reușit totuși să înțeleg că nu interesează pe nimeni să ni se explice.
Și să nu se înțeleagă că SRI-ul este vinovat, atribuția lor este de a se infiltra oriunde. VInovați suntem noi, avocații care acceptăm ca în secretul profesional să existe atâtea breșe încât o să ajungem să ne publicăm strategiile de apărare pe paginile de Facebook dacă oricum Statul are acces la ele, adică adversarul nostru într-o parte importantă a cauzelor.
Și un ultim aspect: există vreun proiect asemănător în alte state europene sau la partenerul strategic, SUA? O să îmi întreb și eu colegii din SUA dacă ei colaborează tot așa de bine cu CIA-ul/FBI-ul. CCBE, organizația europeană a avocaților ce opinie are despre astfel de demersuri? Sau le trimitem și lor jumătăți de adevăr ca să ne felicite?
P.S. Am așteptat până astăzi înainte de a scrie ceva ca să nu mi se spună că nu ofer și șansa UNBR să se exprime, să aducă lămuriri.
