Nehammer (n.red-cancelarul austriac) și-a schimbat rapid poziția, afirmând că Austria va sprijini aderarea Croației la Schengen în măsura în care guvernul este convins că controalele la frontierele externe ale acesteia funcționează corespunzător. Probabil că nu a fost o coincidență faptul că, cu doar câteva zile înainte, Nehammer a călătorit împreună cu premierul bavarez Markus Söder la terminalul GNL de pe insula Krk, unde s-au întâlnit cu premierul croat Andrej Plenkovic. Nehammer și Söder au primit asigurări din partea lui Plenkovic că gazoductul Adria va fi extins pentru a deservi piețele austriacă și, respectiv, bavareză, reducând astfel dependența acestora de gazul rusesc, spune o analiză IntelliNews.
CE SUSȚINE INTELLINEWS:
În plus, potrivit unei surse care a vorbit sub protecția anonimatului, părțile interesate croate au amenințat că vor bloca viitoarele investiții austriece în infrastructura majoră din țară, ceea ce a determinat Camera de Comerț austriacă (WKO) să facă lobby pe lângă guvern pentru a schimba cursul. De asemenea, nu a stricat faptul că Uniunea Democratică Croată (HDZ), aflată la guvernare, are legături extinse cu ÖVP, cu care împarte calitatea de membru al Partidului Popular European (PPE).
Guvernul austriac a recunoscut că Croația a fost folosită de migranți pentru a intra ilegal în spațiul Schengen, după ce au trecut prin Serbia și Bosnia-Herțegovina. Într-adevăr, cetățenii din diferite țări terțe care nu beneficiază de acces fără viză în UE – cum ar fi India și Tunisia – pot zbura în Serbia fără a avea nevoie de viză. Cu toate acestea, președintele sârb Aleksandar Vucic a fost de acord să elimine regimul fără vize pentru multe dintre aceste țări, inclusiv pentru India, în viitorul apropiat. Astfel, Nehammer s-a văzut în situația de a reveni asupra amenințării sale cu veto.
Ulterior, ÖVP a luat la țintă România și Bulgaria. Ministerul de Interne (BMI) a susținut că nu este convins că controalele la frontierele externe ale acestor țări sunt adecvate, în ciuda evaluărilor efectuate de Frontex, potrivit cărora acestea îndeplinesc criteriile tehnice. BMI a citat propriul studiu care a constatat că, dintre cetățenii care au intrat ilegal în Austria în 2022, 40 % au venit prin Serbia, alți 40 % prin Ungaria, prin România și Bulgaria, iar 20 % au venit prin alte rute. Acest lucru a contrazis datele Frontex, dar BMI a susținut că cifrele sale sunt mai fiabile, având în vedere că se bazează pe cartografierea datelor mobile, precum și pe interviuri cu solicitanții de azil. Studiul nu este disponibil publicului.
