Ministrul de interne Gerhard Karner (ÖVP) a declarat pentru “Standard” (ediția online) că a fost “supărat” după ce a spus nu aderării României și Bulgariei la Schengen. Ministrul de interne Gerhard Karner (ÖVP) s-a declarat și “deranjat” de acțiunile UE după ce România și Bulgaria au fost refuzate să adere la Schengen. Karner a spus că a fost “deranjat” de “modul în care actele juridice au fost puse pe masă practic peste noapte”, fără a pregăti populația, scrie Ziarul Românesc din Austria.
STANDARD: La reuniunea de joi a miniștrilor de interne, dumneavoastră și Olanda v-ați opus veto-ului pentru aderarea României la Schengen. Cu ce a greșit țara?
Karner: Am votat împotriva admiterii Bulgariei și României în prezent. Pentru că Schengen nu funcționează în acest moment, altfel nu am fi avut 75.000 de sosiri neînregistrate în Austria. Și am propus să amânăm aderarea și să votăm din nou în septembrie, de exemplu. După această fază, se poate spune: s-a întâmplat ceva, măsurile anunțate de Comisia Europeană într-un prim pas au fost urmate de fapte? Hârtia este răbdătoare, acțiunea este importantă.
STANDARD: Dar numai o minoritate dintre persoanele care cer azil în Austria vin prin România – majoritatea prin Serbia și Ungaria. România este supărată pe abordarea Austriei.
Karner: Și eu sunt supărat. Și anume, despre modul în care actele juridice au fost puse pe masă practic peste noapte. De mai bine de un deceniu se discută despre extinderea spațiului Schengen. Și acum, dintr-o dată, vine fără să pregătească populația pentru ceea ce va aduce. Este vorba de o creștere a securității? Sau există un plus și un minus în ceea ce privește riscul?
STANDARD: Dar ești singur în această situație. Toate țările care sunt, de asemenea, afectate, cum ar fi Slovenia, Republica Cehă și Slovacia, nu sunt de acord cu dumneavoastră.
Karner: Republica Cehă deține în prezent președinția UE. Atunci când ești la președinție, este normal să vrei să obții rezultate, înțeleg acest lucru. Cred că este esențial ca măsurile eficiente de reducere a migrației ilegale și a abuzurilor în materie de azil să fie puse în aplicare acum. De exemplu, ca procedurile la frontierele externe să se desfășoare în Bulgaria.
”Nicio legătură cu alegerile”
STANDARD: Ar fi fost diferită evaluarea dvs. cu privire la România și Bulgaria dacă nu ar fi avut loc alegeri foarte importante pentru ÖVP în Austria Inferioară pe 29 ianuarie?
Karner: Una nu are nimic de-a face cu cealaltă. Avem cel mai mare număr de refugiați din 1956 încoace. De fapt de migrație ilegală, pentru că știm că majoritatea sunt refugiați economici. Nu pot ignora asta. Și indiferent dacă există sau nu alegeri undeva, aceste lucruri sunt fapte și cu ele trebuie să mă confrunt în calitate de ministru.
STANDARD: În Austria au fost aproape 40.000 de cereri de azil anul trecut, în Ungaria 40. Ce este în neregulă cu asta?
Karner: Dacă un indian în căutarea unei vieți mai bune din punct de vedere economic vrea să lucreze în Austria, Italia, Spania sau Portugalia, nimeni nu-l va face să pronunțe cuvântul “azil” în Ungaria. Pentru că nu vrea să lucreze în Ungaria, ci în Europa de Vest
