În hotărârea sa de marţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat că mecanismul de retrocedare a proprietăţilor naţionalizate în România în timpul regimul comunist nu este corespunzător şi nu funcţionează nici acum.
În 2010, completul de la Strasbourg a somat România să îşi eficientizeze mecanismul de legi privind bunurile imobiliare naţionalizate, după ce mii de reclamanţi au dat în judecată ţara la instanţa de la Strasbourg – nemulţumiţi de ritmul retrocedării şi de măsura despăgubirilor stabilite.
Noua lege a căilor de atac care a fost creată ca urmare a intrat în vigoare în 2013. Cu toate acestea, în decizia de marţi, CEDO a considerat că “mecanismul nu este, nici acum, suficient de funcţional şi de omogen”.
În 2017, alţi 53 de cetăţeni români s-au adresat CEDO şi cu toţii au obţinut hotărâri definitive favorabile, prin care s-a dispus predarea dreptului de proprietate sau plata unor despăgubiri către aceştia. Însă în ciuda acestui fapt, niciunul dintre reclamanţi nu şi-a redobândit proprietatea de drept şi nici nu a primit despăgubirile cuvenite, a constatat completul de la Strasbourg.
Potrivit CEDO, “nerespectarea persistentă a hotărârilor judecătoreşti şi lipsa unor mecanisme efective au impus reclamanţilor o povară individuală excesivă”, prin urmare, a hotărât acordarea unor despăgubiri suplimentare în cuantum de 10 000 de euro pentru fiecare dintre reclamanţi. CEDO a atras atenţia, totodată, că România trebuie să depună în continuare eforturi pentru a-şi armoniza legislaţia şi practica cu concluziile instanţei de la Strasbourg.
