de Adriana Stoicescu, judecător
Instanțele sunt în pragul colapsului.
Majoritatea funcționează cu aproape jumătate de personal lipsă.
(Desigur, posesorii de salarii nesimțite trebuie să cadă la datorie, să moară, eventual, cu capul pe birou, că oricum suntem toți corupți.)
În fiecare săptămână, oameni în plenitudinea maturității profesionale, aleg să plece cât mai departe de un sistem devenit o caznă pentru cei care, cândva, au crezut în dreptate și și-au iubit profesia.
Pe nimeni nu interesează.
Vom fi nevoiți să ne întoarcem la judecata staborului, căci iată, nici la INM nu se mai înghesuie absolvenții.
De ce ar veni? Pentru a fi înjurați non stop? Blestemați?
Un val de ură se revarsă peste noi toți, fără ca cei care ne doresc moartea să se întrebe cine suntem cu adevărat…
Fără să își pună întrebări, judecătorii de facebook ne-au condamnat deja.
Știm asta și, cei mai mulți, ne-o asumăm.
Dar!
Să vii tu, mare comisie a păcii și să deplângi numărul insuficient de luptători ”anti”, pentru că numai la asta se reduce justiția în România, este de un cinism fără limite.
O dovadă în plus că suntem o biată colonie, de rang inferior, bună doar de muls și manevrat, dătătoare de sclavi fără pretenții, o țară în care orice neavenit își poate pune cortul și da ordine.
Între numărul de dușuri acceptate lunar, cantitatea optimă de gândaci ce se pretează a fi gătiți ca garnitură la ”fripturica de viermișori”, iată, stăpânii se preocupă de corupție, obsesiv.
De parcă nu ar exista JUDECĂTORI în România.
În România, justiția moare, sub ochii nepăsători ai celor chemați să o apere.
Și asta nu din cauza noastră, a judecătorilor.
Vom deveni anexe ale unor alte mecanisme și personaje, care așteaptă, pitite, după colț, să mai modifice pe șest o lege, să mai căsăpească niște coduri sau să ne mai pună un căpăstru ceva mai strâns.
Dar voi, cei care ne judecați, știți mai bine ce trebuie făcut, nu-i așa?
PS . Aștept cu interes înjurăturile, epitetele și blestemele, dar sper să veniți cu ceva nou. ”Proastă cu ifose” e perimat deja…..
