Prestigiosul Institut Karolinska din Stockholm, care găzduieşte comitetul însărcinat cu decernarea premiului Nobel pentru medicină, va redenumi unele dintre spaţiile sale, precum şi două străzi, care purtau numele unor oameni de ştiinţă rasişti sau pro-nazişti, a anunţat marţi instituţia suedeză, citată de AFP conform Agerpres.
La finalul lucrărilor unui comitet creat anul trecut de acest institut, rectorul său a anunţat într-un comunicat că a decis să redenumească o sală, o clădire şi o stradă care purtau numele lui Anders Retzius (1796-1860) şi pe cel al fiului acestuia, Gustaf Retzius (1842-1919).
„Ei reprezentau valori care nu sunt în concordanţă cu valorile pe care noi, ca universitate, trebuie să le promovăm”, a declarat rectorul Institutului Karolinska, Ole Petter Ottersen, într-un mesaj video distribuit online.
Deşi este creditat cu lucrări ştiinţifice solide, Retzius-tatăl a rămas în istorie ca un om de ştiinţă de tristă amintire după ce a creat „indicele cefalic”, bazat pe măsurarea proporţiilor craniului uman, un parametru ce a stat la baza ierarhiilor rasiste.
Anders Retzius, ale cărui teorii anatomo-rasiale au fost continuate de fiul lui, făcea o distincţie între indivizii cu craniul „alungit”, presupus superiori, şi persoanele cu craniul „scurt”, considerate fiinţe inferioare.
Acele teorii, în virtutea cărora Institutul Karolinska a ajuns să găzduiască o importantă colecţie de cranii, au alimentat ulterior „igiena rasială” promovată de nazişti.
Din aceleaşi motive, Institutul Karolinska a cerut oraşului în care se află sediul său general, Solna, situat în apropiere de Stockholm, să schimbe numele Străzii von Euler în Strada Ulf von Euler, care poartă numele laureatului Nobel pentru chimie pe anul 1970.
Institutul a solicitat acea modificare pentru a permite o diferenţiere între Ulf von Euler şi tatăl lui, Hans von Euler, un german naturalizat în Suedia şi laureat al premiului Nobel pentru chimie în 1929, care a fost un membru activ al unei organizaţii suedezo-germane cu opinii pro-naziste în timpul celui de-Al Treilea Reich.
Decizia anunţată marţi reprezintă o consecinţă a dezbaterilor lansate în ultimii ani despre moştenirea istorică a Institutului Karolinska, la iniţiativa studenţilor săi.
Acele dezbateri au dus deja la restituirea unor cranii umane, în principal către populaţii indigene din Finlanda, Polinezia franceză, America de Nord şi Australia.