de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
Cînd lumea nu își revenise încă după imaginile șoc din Capitoliu, unde mii de protestatari luaseră cu asalt inima democrației americane, probabil spre bucuria tuturor dușmanilor SUA, a venit o lovitură încă mai devastatoare, în opinia noastră. Deși nu a stîrnit emoții la fel de puternice. E vorba de decizia blocării președintelui Donald Trump pe rețelele sociale, ceea ce trimite SUA, cu sau fără intenție, în rîndul țărilor cu democrația în serioasă derivă.
De ce considerăm decizia Facebook, Instagram ori Twitter de a bloca accesul lui Donald Trump mai gravă decît luarea Capitoliului cu asalt nu e greu de argumentat. Oriunde și oricînd se poate întîmpla ca un miting să scape de sub control – se știe cît de dificile pot fi mulțimile psihologice – iar un grup de oameni se poate întîmpla adesea să reacționeze hormonal și sălbatic, pentru ca ulterior ei înșiși să se mire de ceea ce au făcut.
Nici nu mai amintim aici marele mister al evenimentelor din 6 ianuarie, mai exact suspecta pasivitate a organelor de ordine, care mai degrabă au încurajat protestatarii.
Într-o democrație se întîmplă, cum spuneam, derapaje de acest fel, ba chiar ele sunt considerate, nu o dată, drept repere ale democrației înseși. Un act de huliganism poate fi considerat și asaltul portului Boston de către protestatari americani, în 16 decembrie 1773, cînd ceaiul de pe corăbiile britanice ocupate samavolnic și brutal a fost aruncat în apele oceanului; doar că azi, acel eveniment trece drept punct de referință în bătălia pentru independența Americii.
Decizia unor personaje de calibrul miliardarului Mark Zuckerberg – figură cheie atît economic, cît și social, în lumea capitalului american – ori al patronilor Twitter de a bara accesul președintelui în exercițiu la rețelele sociale nu este, însă, nici pe departe rezultatul unei acțiuni scăpate de sub control în condiții speciale. Ci una luată la rece, de către persoane extrem de raționale și de bine informate, consiliate de mari specialiști de imagine și numai.
Persoane care știu ce fac și e de presupus că au nivelul de vizionarism necesar pentru a înțelege și consecințele pe termen scurt ori lung al gestului lor.
Nu comentăm aici dacă e sau nu justificată decizia banării lui Trump pe Facebook, Instagram, Twitter șamd. Ci doar vom prezenta, sec, consecințele sale inimaginabile.
Amintind că, dincolo de nume, e vorba de blocarea președintelui în exercițiu al celei mai puternice democrații din ultimele două secole, izvorul din care s-au adăpat nenumărate ale democrații ale lumii.
În august 2019, noi, românii, aflam, spre exemplu, de la președintele euroatlantist Klaus Iohannis, ce bun e Trump pentru România: ”Sub leardershipul dumneavoastră puternic, am progresat și vom continua să facem asta. Acest lucru este foarte important pentru noi și consider că mergem în direcția bună, fapt pentru care vă mulțumesc!”
Acum, tot noi aflăm că Trump e atît de catastrofal că i-au tăiat dreptul la cuvînt în propria lui țară.
O imagine terifiantă, am spune, aceea a unei Americi leagăn al democrației cu președintele banat, pentru că, spune Zuckerberg:
„Evenimentele şocante din ultimele 24 de ore demonstrează în mod clar că preşedintele Donald Trump intenţionează să-şi folosească timpul rămas în funcţie pentru a submina tranziţia paşnică şi legală a puterii către succesorul său ales, Joe Biden. Decizia sa de a folosi platforma pentru a admite mai degrabă decât a condamna acţiunile susţinătorilor săi la clădirea Capitolului a deranjat pe bună dreptate oamenii din SUA şi din întreaga lume. Am eliminat aceste declaraţii ieri pentru că am considerat că efectul lor – şi probabil intenţia lor – ar fi să provoace violenţe suplimentare.
După certificarea rezultatelor alegerilor de către Congres, prioritatea pentru întreaga ţară trebuie să fie acum să se asigure că cele 13 zile rămase şi zilele după validare trec paşnic şi în conformitate cu normele democratice stabilite”.
Ați reținut bine, și tot mapamondul odată cu dumneavoastră: conform bossului Facebook – și nu doar lui -, Trump a fost blocat pentru că există riscul ca el să provoace, în continuare, violențe menite să blocheze transferul de putere în cele două săptămîni cît mai e președinte.
America e prezentată lumii în acest moment, chiar de către stîlpii ei, drept un stat condus de un dictator dement capabil să ruineze rezultatul alegerilor libere și transferul de putere, astfel că trebuie barat prin orice mijloace, chiar încălcînd sfînta libertate americană de exprimare. Nu contează că e vorba de un om ales democratic în 2016 și care acum a obținut încă mai multe voturi decît atunci.
Așa că nu e de mirare că apar imediat reacții stupefiate din partea oamenilor care observă că Facebook îi menține liber contul ayatolahului Khomeini ori ale altor figuri dictatoriale sinistre, dar îl închide pe al lui Donald Trump.
Nu o spunem noi, o spunea The Washington Post abia acum trei ani, într-un articol intitulat ”De ce dictatorii iubesc Facebook”, că ceva nu e în ordine cu marile rețele sociale americane și cu dublele lor standarde.
Cel mai grav, se puncta coabitarea excelentă dintre Facebook și guvernele dictatoriale în numele profitabilității, pentru că în țări precum Turcia lui Erdogan sau Rusia lui Putin nu ar fi o problemă închiderea peste noapte, cu totul, a Facebook ori Instagram.
În numele acestei coabitări cu dictatorii, Zuckerberg le-a satisfăcut orice hatîr, cenzurînd după gustul lor.
Se amintește că în Turcia lui Erdogan, Facebook nu a vrut să își asume poziția Wikipedia, care a refuzat să își cenzureze materialele conform cerințelor liderului turc, și s-a văzut închisă cu totul. Ca atare, Facebook a cenzurat și a rezistat. Numai în 2017, Facebook a eliminat 1823 de materiale care-l deranjau pe Erdogan, scrie Washington Post.
În Rusia, Instagram și Facebook s-au conformat dorințelor lui Putin de a elimina orice referiri la activitatea disidentului Alex Navalny, în timp ce, în China, Zuckerberg avea întîlniri duioase cu ditamai președintele Xi Jinping.
De asemenea, se amintea că Facebook a blocat conținutul opoziției anti-guvernamentale din țări precum Maroc, India ori Israel.
”Incongruența declaratelor principii și practici ale Facebook se extinde dincolo de Turcia. Zuckerberg a afirmat în repetate rânduri că Facebook și Statele Unite se află într-o „cursă a înarmărilor” cu Rusia. Dar, în interiorul granițelor Federației Ruse, nu veți găsi gigantul tehnologic angajat în susținerea idealurilor democratice pe care Rusia a încercat să le submineze în alegerile din 2016 și nu numai” scria ziarul american.
Și mai puncta despre Zuckerberg: ”El încă pare să nu fi înțeles că această responsabilitate se extinde la păstrarea dezbaterii democratice, nu la gîtuirea ei, în special acolo unde este cea mai vulnerabilă”.
”Zuckerberg ar dori ca noi să credem că el este un campion al socializării și al liberei exprimări, o viziune a American Dream 2.0, de la vlădică pînă la opincă. Dar el este mai mult demagog decât democrat. Dacă nu ar fi fost, Facebook ar fi apărat persoanele cu posibilități limitate de exprimare în locuri precum Turcia și Rusia și ar fi fost mai apt să răspundă la conținutul cu adevărat problematic care a otrăvit discursul online american în ultimii câțiva ani și continuă în ritm rapid astăzi. Acesta este singurul domeniu în care există armonie între politicile Facebook din țară și din străinătate. Concluzia este că Facebook acordă prioritate socializării oamenilor și promovării opiniilor acestora doar atunci când nu afectează politica firmei” conchidea The Washington Post.
Trei ani de la aceste profetice vorbe, rețelele lui Zuckerberg și nu numai au luat marea decizie: Khomeini, Putin, Erdogan, Jinping da! Președintele SUA, nu!
Acum cîțiva ani, dictatorul nord-coreean Kim Jong-un a luat decizia interzicerii oficiale a Facebook, Twitter și Youtube, declarîndu-le a avea o influență dăunătoare asupra țării sale.
După decizia de joi privindu-l pe Donald Trump, foarte probabil că Jong-un își va revizui grabnic și fericit poziția.
Una peste alta, să concluzionăm: toate marile instituții-simbol din democrațiile tradiționale s-au confruntat, în timp, cu asaltul violent al unor protestari, în varii situații, de la Budestagul german pînă la Parlamentul European; nu sunt ceva străin democrației asemenea izbucniri.
E pentru prima dată, însă, cînd liderului unei mari democrații – cea mai mare, în fapt – i se taie accesul la cuvînt ca ultimului vagabond cocoțat spre a ține speechuri într-un copac de pe spațiul public. O imagine care va rămîne veșnic tatuată pe obrazul patriei lui Franklin, Lincoln și Washington.
- Advertisement -