Intelectualizarea securiștilor

de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics

Una dintre cele mai spectaculoase – în sensul rău, din păcate – știri ale ultimei perioade a fost complet îngropată de alegerile locale. O știre care ne arată în ce constă marele program ”România educată” al președintelui-profesor Klaus Iohannis: intelectualizarea securiștilor. E vorba de știrea potrivit căreia una dintre cele mai controversate universități din țară, una penală cu acte, a devenit, de săptămîna trecută, ”creme de la creme” în mediul universitar.

Pe 25 septembrie, la propunerea ministrului Educației, Monica Anisie, guvernul Orban a aprobat o hotărâre privind includerea în regim de urgență a Universităţii ”Eftimie Murgu” Reşiţa în Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, sub forma fuziunii prin absorbție.

David și Goliat au bătut palma și încă rapid, pentru că pe 28 începea noul an universitar.

Cea mai prestigioasă universitate din România, Babeș-Bolyai – din 2016 anual pe primul loc în țară în Metarankingul Universitar – a integrat poate cea mai scandaloasă mini-universitate.

O universitate crescută sub pulpana baronului penal de Caraș-Severin, Sorin Frunzăverde, condamnat definitiv pentru corupție acum cîțiva ani, mai înainte de a înceta din viață, și condusă de acoliți ai săi ori chiar de soție.

Pînă în 2004, spre exemplu, universitatea era condusă de rectorul senator PD Ioan Vela, vicepreședinte al organizației județene a partidului lui Băsescu și Frunzăverde. Ulterior, după ce acesta dezertase la PSD, avea să fie preluată de soția baronului Frunzăverde și să deruleze prospere parteneriate cu Consiliul Județean condus de soțul doamnei rector.

În 2009, Coaliția pentru Universități Curate realizase un celebru ”Top al integrității” în care universitatea reșițeană primise zero stele iar, potrivit autorilor raportului, aceasta presupunea ”nereguli majore, scandaluri frecvente de corupţie, existenţa nepotismului sau avansări care nu se bazează pe merit”. Pe scurt, „facultăţi în care nimeni nu ar tebui să-şi dorească să studieze”. Ca probleme principale, studiul mai identificase ”o slabă corelaţie între merit şi carieră, lipsa de transparenţă şi lipsa unor instanţe de control atât orizontal – comisii de etică sau organizaţii ale studenţilor -, cît şi vertical, ca de exemplu Ministerul Educaţiei”.

O analiză a ”României Curate” arăta în 2015 că ”Universitatea din Reșița este un ”cuibușor” călduț pentru foști securiști, reciclați în sereiști, procurori și membri ai masoneriei, numai bun pentru eliberat diplome de studii superioare beizadelelor, polițiștilor și cui s-o mai nimeri și o fi dispus să plătească pentru ele, fie în bani, fie… ”în natură”.

Cam în aceeași perioadă, un grup de profesori de la Universitatea din Reșița erau condamnați la închisoare pentru luare de mită, sub formă de bani ori favoruri sexuale, după ce inclusiv nevasta rector a lui Frunzăverde dăduse cu subsemnatul la parchet. Scandalul de la ”Eftimie Murgu” ținuse afișul presei în întreaga Românie luni de zile, pentru că implica arestări, percheziții, confiscări de bani, dezvăluiri incredibile etc, iar scandalul fusese declanșat de o investigatoare sub acoperire, ca-n filme.

„Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie efectuează cercetări într-o cauză penală având ca obiect săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu, fals intelectual, luare de mită şi dare de mită săvârşite de către cadre didactice universitare şi studenţi, constând în condiţionarea promovării examenelor de primirea unor sume de bani, chiar şi în condiţiile în care studenţii nu se prezentau la examen, precum şi în tranzacţionarea unor lucrări de licenţă elaborate/susţinute în anii anteriori contra unor sume de bani percepute de la cursanţi cuprinse între 300 – 400 euro pe lucrare”, aflau românii, stupefiați, din comunicatele oficiale.

”Eftimie Murgu” nu e, din nefericire, un caz singular la noi, mafia din universități e binecunoscută de amar de ani.

Este, însă, cel mai spectaculos caz în care o universitate de securiști și penali devine, peste noapte, parte integrată în cea mai prestigioasă școală universitară, ”Babeș-Bolyai” și este albită din temelii.

Rectorul româno-american al instituției, eminentul psiholog Daniel David, ales după declanșarea procesului de fuziune, a protestat public, în termeni subtili, denunțînd ceea ce el a numit ”omogenizare colectivistă” dictată de minister, dar nu l-a auzit nimeni.

”UBB a ajuns în paradigma actuală la maximum de dezvoltare! În această paradigmă nu mai putem crește, ci putem aștepta ca celelalte universități din țară să ajungă la performanța noastră. Și reglementările naționale sunt gândite astfel, colectivist, pentru omogenizare, fără încurajarea diferențierilor, adesea Ministerul tratându-ne pe toți ca pe niște campusuri proprii. Diferențierea nu înseamnă în esență că unii sunt superiori altora, ci înseamnă că avem misiuni academice diferite, adecvate profilului universității și nevoilor comunităților unde se află acestea” a spus David, la trei zile după decizia guvernului, într-un discurs rostit la deschiderea anului universitar.

În viitorul apropiat, în CV-urile absolvenților pe șpăgi de la ”Eftimie Murgu” va scrie ”licențiat al Universității Babeș-Bolyai”, la fel cum în CV-urile foștilor securiști de la Băneasa s-a trecut, după revoluție, ”licențiat al Academiei Alexandru Ioan Cuza”.

”România educată” începe bine: cu intelectualizarea securiștilor.