Libanul trece prin cea mai gravă criză din ultimele decenii: moneda națională s-a depreciat complet, inflația este galopantă, restricțiile bancare monedă curentă iar disponibilitățile masive. In acest context economic extrem de fragil, «Franța îl trimisese luna trecută pe intransigentul ministru de externe Jean-Yves Le Drian la Beirut» notează Le Monde. Parisul a promis însă acum, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, că va trimite mai multe tone de material sanitar la bordul a două avioane militare, un detașament de 55 de membrii ai securități civile plus vreo zece medici urgentiști la Beirut, transmite RFI.
Germania, Rusia, Regatul unit și Canada au oferit și ele asistenta necesara. “Numai la Washington domnea o anumită confuzie” scrie Le Monde. In timp ce oficialii promiteau sprijin Libanului ca «să se repună pe picioare după această oribilă tragedie», președintele Donald Trump califica de două ori, în fața presei, catastrofa de la Beirut drept «un atac comis cu bomba», asta după ce autoritățile libaneze confirmaseră ipoteza accidentului industrial.
Ziarul Le Monde reamintește ca «dezastrul de marți seara, urmat de declarațiile nefericite ale lui Trump survin în momentul în care Libanul mustește déjà într-un context securitar tensionat legat în particular de incidentele de frontieră care au loc în sudul țării între Israel și mișcarea Hezbollah. Dealtfel, autoritățile israeliene s-au simțit obligate să precizeze imediat după exploziile de la Beiruit că «nu au nimic de a face cu acest incident». Ba mai mult, Israelul și-a oferit ajutorul prin intermediul mediatorilor internaționali, cele două țări, Israelul și Libanul, fiind oficial încă în război.»
«Puterile regionale adverse care sunt direct implicate în raporturile de forțe interne din Liban, nu au ezitat nici ele să-și exprime disponibilitățile» mai scrie Le Monde. Qatarul, ostil Arabiei saudite care controlează tabăra sunită libaneză, a promis spitale de campanie. Iranul, principalul susținător al Hezbollahului șiit, cel mai puternic partid libanez și care servește toate interesele regionale ale Republicii islamice, se declară și el «gata să ajute.»
In concluzia analizei sale, Alain Kavall, jurnalistul de la Le Monde scrie: «Coordonarea ajutoarelor promise și trimise de țări ostile una vizavi de cealaltă și care au interese divergente în această țară déjà supusă unor influențe străine, va fi o sfidare importană. Pentru libanezi, riscul este ca această competiție, care déjà le subminează sistemul confesional, să se resfrângă și asupra ajutoarelor. In detrimentul unei societăți epuizate de ingerințele externe.»