40% dintre cazurile de minori dispăruți provin din centrele de protecție socială, de plasament și de copii cu dizabilități, iar minorii sunt traficați în afara țării, fiind „învoiți” de reprezentanții din conducerea DGASPC-urilor și „scoși la produs de către traficanți”, arată un raport al comisiei parlamentare care a anchetat situația copiilor dispăruți din România, transmite Radio Europa LIberă.
Raportul a fost adoptat cu majoritate de plenul Camerei, care recomandă Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) să introducă în viitoarea sa strategie pentru perioada 2025 – 2030, ca obiectiv de securitate naţională, combaterea fenomenului de dispariţie a copiilor şi traficului de persoane.
De asemenea, deputații recomandă reglementarea mecanismelor de lucru ale poliţiştilor care acţionează în activităţi de căutare, pentru a avea acces la instrumentele oferite de Codul de Procedură Penală pentru interceptare şi localizare a minorului dispărut.
Potrivit raportului, România este pe primul loc la traficul de persoane în Europa, statistică dovedită de numeroase rapoarte internaţionale.
În cadrul audierilor, chestorul Eduard Mirițescu, împuternicit adjunct al Inspectorului General al Poliției Române, a declarat că, în urma statisticilor făcute de instituție, 40% din cazurile de minori dispăruți provin din centrele de protecție (centre de zi, centrele de plasament în regim rezidențial și/ sau centre de plasament în regim de urgență, centre de copii cu dizabilități, precum și în cazul copiilor aflați în plasment la asistenți maternali profesioniști sau aflați în plasamanent la rude/familii), toate acestea aflându-se în subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.
Cele susținute de Mirițescu sunt confirmate de reprezentantele unor ONG-uri – Fundația Reaching Out Romania și Fundația Ușa Deschisă – care au adus la cunoștința Comisiei nereguli cu privire la situații care s-au petrecut de-a lungul timpului în anumite centre de asistență socială din România, situații care se mai regăsesc și astăzi, precum și legăturile pe care anumite persoane din structurile de conducere ale DGASPC-urilor le-ar avea în relația cu rețele ale traficului de persoane pentru racolarea minorilor în scopuri sexuale și în scopuri de cerșetorie.
Acestea au susținut că fetele minore ies din țară cu documente false sau declarații la un notar plătit. Tinerele sunt „învoite” de reprezentanții din conducerea DGASPC-urilor și „scoase la produs de către traficanți”.
În ceea ce privește motivele care stau la baza unor astfel de evenimente abominabile, cele 2 reprezentante au precizat „lipsa de colaborare a reprezentanților DGASPC-urilor, precum și încurajarea acestora pentru fetele din centru de a pleca să facă bani”, arată raportul.
Mai mult, acestea susțin că sunt cazuri de copii dispăruți „ținute în sertarele procurorilor chiar și peste 4 ani”.