10 ani de la începerea crizei financiare: Nici un bancher nu a fost condamnat

0
186

În deceniul scurs de la începerea crizei, autorităţile americane au adunat 150 de miliarde de dolari în amenzi de la instituţiile financiare, iar datoria lumii a crescut cu 70.000 de miliarde de dolari, la 215.000 miliarde de dolari. Nici un bancher nu a fost condamnat, scrie Ziarul Financiar.

Au trecut zece ani de la izbucnirea marii crize financiare, iar unele eco­no­mii nu şi-au revenit complet. Acţi­unile băn­cilor, în special ale celor euro­pene, încă n-au recuperat tot ce au pierdut atunci.

Pentru unele burse din zona euro, nivelurile din august 2008 par acum de neatins.

Multe lucruri s-au schimbat radical, precum dobânzile ajunse la niveluri negative, şi revin greu la normal, iar mulţi se întreabă de ce, în SUA, de unde a pornit criza, nu a fost condamnat niciun bancher de top de pe Wall Street pentru rolul avut în declanşarea urgiei.

Ce nu s-a schimbat este creşterea datoriei mondiale, ajunsă la un nivel record. Datoria este mediul în care s-a dezvoltat Marea Criză. Investitorii nu par îngrijoraţi.

Pe 9 august 2007, respectabila bancă franceză BNP Paribas îngheţa fonduri cu active de 2,55 de miliarde de dolari specializate pe datorie ipotecară  americană din cauza „evaporării lichidităţii“. În traducere, activele nu mai aveau valoare şi oamenii care au investit în fonduri nu aveau să-şi mai primească banii înapoi. Fostul şef al băncii britanice Northern Rock Adam Applegarth a anumit acea zi „ziua în care lumea s-a schimbat“. BCE şi Rezerva Federală americană au intervenit cu injecţii de 113 miliarde de dolari pe pieţele financiare, dar n-au reuşit să-i calmeze pe investitorii panicaţi. O lună mai târziu, Northern Rock se sufoca din cauza primei hemoragii de capital din ultimii 150 de ani în condiţiile în care clienţii se înghesuiau să-şi retragă banii. În septembrie anul următor, banca americană de investiţii Lehmann Brothers îşi  declara falimentul, declanşând o panică la nivel mondial care s-a transformat în cea mai mare criză financiară de la Marea Depresiune. Băncile se împrumutaseră reciproc atât de mult şi feluri atât de diverse că nimeni nu mai ştia cine la cine şi cât este de expus. Costul creditării interbancare a crescut brutal. Dispăruse cu totul încrederea dintre bănci. Statul britanic a trebuit să intervină pentru salvarea Royal Bank of Scotland şi Lloyds/HBOS cu zeci de miliarde de lire sterline  de la buget.

Pentru SUA, bailouturile bancare s-au dovedit până la urmă o afacere bănoasă deoarece guvernul şi-a recuperat banii cu profit. Alte state precum Grecia sau Marea Britanie încă se luptă cu costurile.

În Marea Britanie, în prima linie a frontului a stat atunci Mervyn King, guvernatorul Băncii Angliei. El a explicat pentru BBC că nu anunţul BNP Paribas l-a uimit atunci, ci răspunsul brusc şi dramatic al BCE.

„Ceea ce au făcut a fost să dea cu împrumut pentru o zi 100 de miliarde de euro sistemului financiar. Erau mulţi bani şi i-au făcut pe oameni să se întrebe dacă nu cumva ei ştiau ceva ce alţii nu cunoşteau – şi noi ne-am întrebat asta.“

„Aceea a fost prima zi de vacanţă. A fost, de asemenea, ultima zi de vacanţă. De fapt, a fost ultima vacanţă din următorii patru ani“, a spus King.

A fost ultima zi de vacanţă pentru mulţi ani pentru multe state. Criza financiară a fost însoţită de o recesiune prelungită. PIB-ul SUA, cel al Germaniei şi cel al Franţei au reuşit să îşi revină la nivelurile de dinainte de criză în 2011.  Marea Britanie şi Japonia şi-au recuperat PIB-ul pierdut în 2013. Spania şi-a revenit abia anul acesta, însă Portugalia, Italia şi Grecia încă nu au atins nivelul de la care au început să scadă. Grecia mai are de recuperat un sfert din PIB.

În schimb, economia Chinei s-a dublat în ultimii zece ani, potrivit Financial Times.