Jurnalistul Ion Cristoiu pune întrebări cheie în cazul fostului ofițer SRI, Daniel Dragomir, pus sub acuzare în dosarul Black Cube privind hărțuirea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.
Daniel Dragomir este un fost ofițer SRI și a ocupat funcția de șef grupare sectoare informativ-operative în Direcția Generală de Prevenire și Combatere Terorism din cadrul Serviciului Român de Informații. În anul 2015, el a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență și spălare a banilor.
O firmă de detectivi primeşte o comandă (contracost) de a investiga anumite persoane din România pentru a obţine date compromiţătoare despre respectivele persoane, date care ulterior urmau să fie publicate în presa internaţională.Astfel de comenzi sînt ceva obişnuit în lumea de azi.Plecînd, totuşi, de la unele indicii, firma de detectivi investighează.
Dacă descoperă date compromiţătoare adevărate, le pune la dispoziţia comanditarilor, care le dau presei.Din acest punct de vedere, comanda poate veni de la oricine, inclusiv de la o instituţie de presă.Dacă faptele sînt adevărate, investigaţia serveşte la descoperirea adevărului despre un demnitar.Codruţa Kovesi e un demnitar al statului român.
Nu e nimic ilegal în a comanda o investigare a Codruţei Kovesi.Dacă presupunerile nu se adeveresc, compania de detectivi zice, pardon! ia banii şi-şi vede de alte treburi.Comanditarii rămîn cu buza umflată.În aceste condiţii, care e infracţiunea comisă de Daniel Dragomir dacă ea constă în contactarea firmei de detectivi?, scrie Cristoiu.
COMENTARIUL LUI ION CRISTOIU:
Miercuri, 14 septembrie 2016, DIICOT a dat publicităţii un Comunicat privind reţinerea lui Daniel Dragomir în Dosarul Black Cube.
Nu m-aş fi ostenit să-l citesc cu atenţie (victima nu e o vedetă a politicii) dacă nu mi-ar fi sărit în ochi intervenţiile prompte ale site-urilor pilotate de SRI.
Daniel Dragomir era denunţat de aceste site-uri drept un adversar al SRI şi DNA.
Adică, vezi Doamne!, uite cine critica Binomul SRI-DNA, un infractor!
Am citit, aşadar, Comunicatul.
Un text care citit cu ochii unui jurnalist independent, pe care l-a ferit Dumnezeu de executarea ordinelor pe Unitate, te face să rîzi în hohote.
Primele rînduri sună astfel:
„În cauză, există suspiciunea rezonabilă că pentru realizarea unui scop infracţional precis, prin intermediul unei persoane, inculpatul Dragomir Daniel a intrat în legătură cu un suspect în cauză, reprezentant al companiei israeliene cu numele de marcă «BlackCube», căruia i-a împărtăşit strategia sa şi scopul urmărit, respectiv denigrarea unor persoane pe care le considera responsabile pentru trimiterea sa în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie. În primele luni ale anului 2016, la datele de 01.02.2016 şi 16.03.2016 inculpatul Dragomir Daniel a avut două întîlniri în Bucureşti cu suspectul D.Z., împrejurări în care cei doi au discutat atît contextul şi necesitatea operaţiunii, scopul şi presupusele persoane care stau în spatele operaţiunii şi care sînt interesate de reuşita acesteia, cît şi de natura şi toate condiţiile concrete ale operaţiunilor investigative, informative şi intruzive (incluzînd aici inclusiv căutarea şi obţinerea corespondenţei electronice ale ţintelor), negocierea şi stabilirea bugetului, plata operaţiunii şi comisionul de succes, precum şi modalitatea de deseminare în media internaţională a eventualului rezultat, pentru asigurarea cît mai promptă a obiectivului stabilit”.
Înțelegerea comicului întruchipat de aceste rînduri are nevoie de o scurtă reamintire a Scandalului Black Cube.
Pe 6 aprilie 2016, un Comunicat al DIICOT ne anunța că pe 3 aprilie 2016 au fost reținute două persoane străine – Weiner Ron și Geclowicz David pentru următoarele:
„În cauză, există suspiciunea rezonabilă că pe parcursul lunii martie 2016, două persoane care ocupau poziţii de conducere în cadrul unei firme israeliene, cu puncte de lucru atât în Tel Aviv/Israel cât şi în Londra/UK, împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei, printre care şi cei doi inculpaţi, WEINER RON şi GECLOWICZ DAVID au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni, respectiv infracţiuni de hărţuire şi infracţiuni informatice, constând în fapt în efectuarea de multiple apeluri telefonice cu caracter ameninţător şi hărţuitor, producătoare de temeri, precum şi atacuri de tip phishing, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii de conturi de poştă electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei, copierea şi transferul fără drept a conţinutului acestora”.
Cu seară înainte, un site reproducea mandatul de arestare preventivă a lui David Geclowicz. Informația cheie din Document era următoarea:
„În fapt, s-a reținut că pe parcursul lunii martie 2016, Dan Zorella și Avi Yanus (ale căror date complete de identificare nu au putut fi stabilite în acest moment), persoane care ocupau poziții de conducere în cadrul unei firme israeliene, Balckcube, cu puncte de lucru atît în Tel Aviv/Israel cît și Londra/UK, împreună cu mai mulți angajați ai firmei, printre care și inculpați, Weiner Ron și Geclowicz David, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii mai multor infracțiuni, respectiv infracțiuni de hărțuire și infracțiuni informatice, constînd în fapt în efectuarea de multiple apeluri telefonice cu caracter amenințător și hărțuitor, producătoare de temeri, precum și atacuri de tip phishing, în vederea sustragerii credențialelor de acces și ulterior compromiterii de conturi de poștă electronică, activități urmate de violarea secretului corespondenței, copierea și transferul fără drept a conținutului acestora.
Mobilul întregii activități infracționale a grupării a constat în încercarea de compromitere a imaginii procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, prin încercarea „de a găsi activități de corupție”.
Despre acest Scandal am scris și publicat mai multe texte, atît pe cristoiublog.ro, cît și pe Evz.ro. Reiau pe scurt considerațiile mele. Potrivit documentelor juridice, Comunicatul DIICOT, mandatul de arestare preventivă, angajații unei firme internaționale de detectivi au desfășurat, pe baza unei comenzi, o investigație asupra cercului de apropiați ai demnitarei Codruța Kovesi. Documentele acuză însă pe respectivii angajați că s-au abătut de la lege pe parcursul acestei investigații. Așa cum am precizat de fiecare dată, DIICOT nu acuză investigația în sine, ci folosirea unor mijloace ilegale de obținere de date. La vremea respectivă, presa independentă de ordine pe unitate a presupus că firma Black Cube primise o comandă din România. Fiind vorba de o firmă scumpă, ne-am dat cu părerea că au plătit niște bogătași din România. Au luat legătura cu firma la Londra, au prezentat bănuielile, au încheiat contractul și apoi s-au întors acasă, socotind că, o dată dați banii, firma va purcede la lucru, potrivit învoielii. Scopul plătitorilor? S-o prindă pe Codruța Kovesi cu niște nereguli, aceste nereguli să fie date în presa internațională și să se stîrnească un scandal menit a duce la demisia șefei DNA.
Au trecut de la declanșarea Scandalului nu mai puțin de cinci luni. Cine a comandat din România nu s-a aflat pînă miercuri, 14 septembrie 2016.
E vorba, potrivit Documentului, de Daniel Dragomir, fost ofițer SRI, trimis în judecată de DNA.
Comunicatul – din cîte se vede, nu vorbește despre Daniel Dragomir ca despre un intermediar, ci ca despre un ins care a comandat Operațiunea și, cum vom vedea imediat, a și coordonat-o, deși el nu e angajat al Black Cube. De ce a făcut asta Daniel Dragomir? Din nevoia de răzbunare!
Am mai atras atenţia că România ultimilor ani se confruntă cu un fenomen unic în Istoria lumii:
Procurorii simt nevoia să scrie proză sau editoriale în loc de documente juridice.
În cazul Tony Blair, toată lumea a remarcat că Actul de acuzare e un editorial mediocru, scris parcă de Divizia Presă a Poliţiei politice, iscălit de un procuror.
În cazul Daniel Dragomir, autorii Comunicatului, supervizaţi de șeful DIICOT, Daniel Horodniceanu, l-au transformat pe fostul ofiţer SRI într-un soi de Edmond Dantes de România.
Edmond Dantes din legendarul Contele de Monte Cristo de Alexandre Dumas consumă timp, energie şi bani pentru a se răzbuna pe cei care l-au trimis la Chateau d’If.
Daniel Dragomir consumă timp, energie şi bani pentru a se răzbuna pe persoane pe care le consideră responsabile pentru trimiterea sa în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie.
Cum vrea să se răzbune acest Edmond Dantes de România?
Prin contactarea unui reprezentant al companiei BlackCube căruia i-a împărtăşit scopul urmărit:
Denigrarea persoanelor care l-au trimis în judecată.
Din toate Comunicatele date de DIICOT pînă acum în Scandalul BlackCube rezultă că „persoanele” erau una:
Codruţa Kovesi.
Asta deşi Codruţa Kovesi (altă bucată de proză proastă!) a declarat şi continuă să declare că nu ea era ţinta investigaţiei BlackCube.
Comunicatul DIICOT vorbeşte de „persoane” pe care Daniel Dragomir le consideră responsabile de ce i s-a întîmplat lui.
Or fi şi persoane din conducerea SRI?
Aşa cum am mai scris, în sine Operaţiunea BlackCube n-are nimic ilegal. Ilegale sînt – dacă acuzaţiile sînt adevărate, mijloacele folosite de angajaţii BlackCube.
O firmă de detectivi primeşte o comandă (contracost) de a investiga anumite persoane din România pentru a obţine date compromiţătoare despre respectivele persoane, date care ulterior urmau să fie publicate în presa internaţională.
Astfel de comenzi sînt ceva obişnuit în lumea de azi.
Plecînd, totuşi, de la unele indicii, firma de detectivi investighează.
Dacă descoperă date compromiţătoare adevărate, le pune la dispoziţia comanditarilor, care le dau presei.
Din acest punct de vedere, comanda poate veni de la oricine, inclusiv de la o instituţie de presă.
Dacă faptele sînt adevărate, investigaţia serveşte la descoperirea adevărului despre un demnitar.
Codruţa Kovesi e un demnitar al statului român.
Nu e nimic ilegal în a comanda o investigare a Codruţei Kovesi.
Dacă presupunerile nu se adeveresc, compania de detectivi zice, pardon! ia banii şi-şi vede de alte treburi.
Comanditarii rămîn cu buza umflată.
În aceste condiţii, care e infracţiunea comisă de Daniel Dragomir dacă ea constă în contactarea firmei de detectivi?
Simţind că întrebarea asta se va pune, DIICOT îl transformă pe Daniel Dragomir în coordonator al întregii operațiuni desfășurate cu mijloace ilegale.
Așa cum se vede din pasajul reprodus de noi, Comunicatul din 6 aprilie 2016, arăta că pentru îndeplinirea comenzii primite de firma BlackCube „Dan Zorella și Avi Yanus (ale căror date complete de identificare nu au putut fi stabilite în acest moment), persoane care ocupau poziții de conducere în cadrul unei firme israeliene, Balckcube, cu puncte de lucru atît în Tel Aviv/Israel cît și Londra/UK, împreună cu mai mulți angajați ai firmei, printre care și inculpați, Weiner Ron și Geclowicz David, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat”.
Din Comunicatul difuzat miercuri, 14 septembrie 2016, rezultă că deși au încasat parale frumoase pentru îndeplinirea comenzii ( 900 000 de lire sterline potrivit surselor), firma BlackCube a trimis în România o echipă pentru a fi cordonată de Daniel Dragomir. Pe gratis, numai din nevoia de răzbunare. Daniel Dragomir le spune celor din echipă ce să facă, el dă semnalul de demarare a Operațiunii cu nume de cod Tornado, el pune la dispoziția echipei ”date privind persoanele de investigat.”
Despre Black Cube s-a spus că e a mai tare firmă de investigaţie din lume, alcătuită din foşti ofiţeri Mossad.
Păi cum vine asta?
După ce că ia o căruţă de bani, firma Black Cube apelează la indicaţiile unui ofiţer SRI?
Daniel Dragomir e deja şi James Bond nu numai Edmond Dantes.
Presa a dezvăluit că Daniel Dragomir a fost la un moment dat adjunctul generalului Florian Coldea, șeful Operativului de la SRI.
Păi dacă adjunctul e atît de bun încît ditamai firma străină, alcătuită din foști ofițeri Mossad, se vede nevoită să apeleze la serviciile sale de specialitate, cît de bun o fi șeful Florian Coldea?
