Actualul primar al Timişoarei, Nicolae Robu, şi fostul edil al oraşului Gheorghe Ciuhandu sunt urmăriţi penal pentru abuz în serviciu în cazul vânzării a 967 de imobile din Timișoara, prejudiciul adus statului fiind de 40 de milioane de euro, a anunţat vineri Direcţia Naţională Anticorupţie.
Datele DNA nu duc însă deocamdată la adevărații capi ai rețelei imobiliare din Timișoara despre care FLUX 24 a mai relatat.
În urma unei anchete a Primăriei Timişoara, s-a descoperit că familia Cârpaci deţine 144 de case istorice. Toate au fost dobândite după 1989, cu concursul notarilor şi a judecătorilor.
Clădirile au fost cumpărate cu titluri litigioase. Printre acestea sunt şi două spitale, cel de oncologie şi maternitatea, care în perioada interbelică erau administrate de sveste, călugăriţe catolice.
Cum procedau “membrii clanului?”
Familia Cârpaci află ce procese avea primăria şi cine revendica clădirile. Luau legătura cu proprietarii şi, în schimbul unor sume de bani, le cerea dreptul de a prelua procesele. La câştigarea procesului, le oferea proprietarilor o parte din contravaloarea clădirii. Aşa au fost obţinute cele 144 de case istorice în valoare de zeci de milioane de euro. Numele membrilor familiei figurează pe zeci de dosare penale după ce aceştia i-au forţat pe proprietarii de drept, prin scandaluri, jigniri şi sabotări, să plece din imobil. Clanul a intrat şi în posesia unei aripi a Spitalului de Copii din Timişoara. La începutul acestui an, instanţa a stabilit că un membru al familiei Cârpaci trebuie să primească peste 200.000 de euro de la autorităţi, reprezentând chiria pentru un imobil câştigat prin proces, unde a funcţionat o secţie a Spitalului de Copii „Louis Ţurcanu” până în noiembrie 2013 când a fost evacuat. Expansiunea imobiliară a clanului a început din centrul Timişoarei, de la kilometrul zero. Rând pe rând, casele istorice au fost cumpărate. Parchetul cercetează de mai mulți ani mai mulţi membri ai clanului, relata o investigație FLUX 24.
O fostă judecătoare, devenită acum avocat, susţine că sunt magistraţi care au primit sume bune pentru că au dat câştig de cauză în dosarele de retrocedare în care erau implicaţi membrii clanului Cârpaci din Timişoara.
Unul dintre liderii clanului Cârpaci, Ionelaș Cârpaci, acuzat că a ajuns proprietarul mai multor clădiri din oraș, cu acte false, a fost condamnat recent de instanță la 10 ani și 4 luni de închisoare cu executare, fiind obligat să plătească daune de peste 1 milion de euro.
Generalul apărător
Generalul Florin Sandu, fostul şef al Poliţiei Române, în perioada 2001-2003 şi secretar de stat în Minsterul de Interne între 2003-2006, este avocatul clanului. El a pledat în faţa judecătorului de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ăn apărarea lui Ionelaş Cârpaci, arestat pentru implicarea sa în vânzarea cu acte false a unor terenuri ale Primăriei Timişoara.
Pilonii din justiţie
Fără concursul procurorilor, judecătorilor şi a poliţiştilor locali, clanul Cârpaci nu ar fi reuşit să dobândească o asemenea avere.
Există o adevărată reţea de interese, încă nedescoperită şi neanchetată de către DNA.
Până în prezent doar notarul public Safta Criste, soţia lui Mircea Criste, fost procuror general al României, a fost audiată în dosarul in care a fost arestat Ionelaş Cârpaci şi Teodora Notingher. Safta Criste a încheiat o procură pe numele unui personaj fictiv, pentru care escrocii au produs documente false, în 11 februarie 2008.
Procurorul DIICOT Carmen Martinov apare în dosarul lui Ionelas Cârpaci, condamnat recent, pe care l-a audiat in 2000-2001, pentru sechestrarea unei persoane.
Clanul Cârpaci are pe lângă aceştia o întinsă reţea în serviciile secrete.
