În România există în acest moment trei instituţii din administraţia centrală care se ocupă de protecţia mediului: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ANPM (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului) şi GNM (Garda Naţională de Mediu), fiecare cu mii de angajaţi, secretare şi directori, însă poluarea aerului este măsurată tot de asociaţii indepedente. În momente de criză, precum depăşirea valorilor maxime admise ale poluării, toate cele trei instituţii sunt luate pe nepregătite, scrie Ziarul Financiar.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are în subordinea sa 42 de agenţii judeţene şi circa 1.900 de salariaţi care lucrează pentru a asigura populaţiei un mediu sănătos, dar în evenimentele recente autorităţile nu au raportat la timp incidentele cu privire la depăşirea valorilor maxime admise de poluare.
Comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu, (instituţie cu peste 900 de angajaţi), Mărioara Gătej, a declarat că instituţia a aflat de la minister de cele întâmplate. GNM ar trebui să fie cea mai bine informată despre arderile necontrolate, una din cauzele valorilor extrem de ridicate ale poluării din Bucureşti.
Raluca Fiser, preşedintele Green Revolution, un ONG pe protecţia mediului, este de părere că cele două instituţii, ANPM ŞI GNM, nu ar trebui să funcţioneze sub acelaşi acoperiş. „Autoritatea de reglementare nu poate fi în acelaşi timp şi autoritatea de control. Nu cred că ar fi înţeleaptă fuzionarea celor două autorităţi. Trebuie să existe şi să acţioneze diferit. Dacă ar fuziona cele două instituţii este ca şi cum s-ar pune la un loc poliţia cu judecătoria.“
