Home Analize ZF: Europa este pe cale să devină teren de luptă în războiul...

ZF: Europa este pe cale să devină teren de luptă în războiul petrolului dintre Arabia Saudită, Irak, Iran şi Rusia

0

Irak, Arabia Saudită şi Iranul sunt pe cale să dezlănţuie în Europa un război de uzură al preţurilor ţiţeiului şi al cotei de piaţă. Principala lor ţintă este Rusia, o economie în recesiune şi izolată de occident, scrie Ziarul Financiar.

În octombrie, Arabia Saudită a început să concureze Rusia pe piaţa europeană a petrolului, mai precis pe cea est-europeană, unde îi au ca „aliaţi“ pe polonezi. Aceştia primesc petrol ieftin pentru rafinăriile lor. De asemenea, saudiţii au redus preţurile pentru ţările din nordul şi vestul Europei şi pentru regiunea mediteraneeană la începutul lunii noiembrie, scrie Oilprice.com. Arabia Saudită este cel mai mare exportator de petrol din lume.

Rusia îşi trimite 70% din exporturile de petrol în Europa. Ţările europene sunt principala piaţă a producătorilor ruşi. Rezultatul acestui război pentru cotă de piaţă sunt preţuri mai mici.

Ţiţeiul rusesc, Ural, ajunge de obicei în portul Rotterdam la un discount de doi dolari sau chiar mai puţin faţă de Brent, petrolul extras din Marea Nordului. În ultima vreme, însă, discountul a sărit la 3,5 dolari, potrivit Bloomberg. În raportul din noiembrie, OPEC notează că discountul Ural faţă de Brent „aproape s-a triplat în octombrie din cauza supraofertei, a reducerii marjelor de rafinare şi a livrărilor alternative din Orientul Mijlociu“.

Exporturile de petrol şi gaze naturale contribuie cu aproape jumătate la veniturile guvernului de la Moscova. Exporturile de energie reprezintă 25% din PIB.

Pentru o economie atât de dependentă de petrol, scăderea preţurilor este otravă. Combinaţia dintre inflaţie, la care contribuie sancţiunile financiare şi economice impuse de occident Rusiei şi embargoul alimentar autoimpus de Moscova, şi deprecierea rublei creează o situaţie de coşmar pentru banca centrală a Rusiei. Instituţia a reacţionat prin majorarea dramatică a dobânzilor, până la 17% la începutul acestui an, şi prin arderea rezervelor valutare.

Pe piaţa dintr-o dată foarte competitivă Rusia nu poate face altceva decât să stoarcă cât mai mult petrol posibil din câmpurile ajunse demult la maturitate.

Producţia de petrol rusesc a atins în octombrie maximul de după căderea URSS, potrivit datelor OPEC.

Problema este că Rusia, o economie în recesiune, are nevoie de venituri la buget şi de aceea nu poate renunţa uşor la taxele pe petrol. Dar se pare că victoria în războiul preţurilor este mai importantă. După ce a amânat un plan de a reduce taxele, Moscova a decis să diminueze taxele de export cu 9% începând cu decembrie, notează oilandgas360.com.

Până când Arabia Saudită decide să-şi dezlănţuie ofensiva pe piaţa europeană, în regiune câştigă teren un alt competitor din Orientul Mijlociu, Irakul. De la mijlocul anului 2014, exporturile irakiene de petrol au crescut cu 40%, la peste trei milioane de barili pe zi. Livrări în Europa de un milion de barili pe zi în iulie şi august au adus cota de piaţă a Irakului la 17%, peste cea a Arabiei Saudite, conform datelor IEA.

Însă pe tăcute începe să crească o nouă „ameninţare“ pentru cota Rusiei pe piaţa europeană a petrolului: Iranul. După ridicarea embargoului internaţional, exporturile iraniene ar putea ajunge în Europa chiar de anul viitor, potrivit analiştilor KBC Advanced Technologies, citaţi de Bloomberg.

Înainte de aplicarea sancţiunilor internaţionale, în 2012, Iranul îşi trimitea 17% din producţie în Europa. După ridicarea embargoului, spune ministrul iranian al petrolului, prioritatea National Iranian Oil Co. va fi recâştigarea cotei de piaţă „pierdute“, indiferent de ce se va întâmpla cu preţurile.

David Fyfe, analist al traderului de petrol Gunvor Group, crede că Iran nu doar că va încerca să revină pe piaţă, dar o va face „chiar agresiv“.

Foşti clienţi din Europa de Sud s-au arătat deja interesaţi să reia achiziţiile de petrol Iranian. Hellenic Petroleum „lucrează la deschiderea unui dialog“ cu compania naţională de petrol a Iranului, aşa cum fac, de altfel, „majoritatea companiilor occidentale“, explică Vasilis Tsaitas, purtătorul de cuvânt al grupului grec. Hellenic deţine trei din cele cinci rafinării greceşti.

Petrolul iranian obişnuia să acopere 30% din necesarul rafinăriilor acestei companii. După impunerea embargoului, acest ţiţei a fost înlocuit în parte cu materie primă rusească. Reuters în afară de Hellenic drept posibili clienţi ai iranienilor companii din Spania şi Italia.

La nivel internaţional, competiţia dintre exportatorii de petrol nu se va relaxa în viitorul apropiat deoarece piaţa va rămâne supraalimentată, în pofida reducerilor substanţiale ale învestiţiilor şi activităţilor de forare, explică Oilpice.com. În SUA, golul lăsat de reducerea producţiei de petrol de şist va fi umplut de proiecte noi dezvoltate în Golful Mexic.

Ad

Exit mobile version