de Felicia Nichita-Toma, preluare Zorile Bucovinei, Cernăuți
Se întorc strămoșii în morminte, când văd atâta trădare de neam! Să ne bucurăm ori să plângem? Noi, românii din regiunea Cernăuți, să mulțumim autorităților ucrainene pentru grija ce ne-o poartă – din 32 de Licee cu clase cu predare în limba română și 2 școli de gradele 1-III din 2027 vom rămâne doar cu 4 licee cu limba română de predare. Or, avem ceea ce merităm…
Conform reformei liceului ce face parte dintr-o inovație în învățământ ce vizează abordarea complexă şi asigurarea calităţii învăţământului secundar general sub conceptul „Noua școală ucraineană”, din 2027, este planificat introducerea unui învățământ secundar de specialitate de trei ani pentru clasele 10-12-a cu 2 profiluri – academic și profesional
Principalele cerințe pentru licee sunt definite de Legea Ucrainei „Cu privire la învățământul secundar general complex”, printre cele mai importante fiind:
– funcționarea a cel puțin două clase în trei profiluri de studiu la nivelul învățământului secundar de specialitate (în perioada 10-12 ani de studii liceale);
– funcționarea liceului ca persoană juridică separată de școala primară și gimnaziu, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta lege;
– indicatori demografici ai dezvoltării unităților administrative și teritoriale relevante.
Pentru a forma un plan pe termen lung pentru rețeaua de licee de specialitate, Departamentul Educație și Știință al Serviciului Educațional de Stat al Ucrainei, după cum specifică, a organizat întâlniri de comunicare cu primarii comunităților teritoriale, deputați ai consiliului regional și ai consiliilor locale, șefi ai departamentelor de educație locale și profesori. Iar pe baza rezultatelor acestor întâlniri, a propunerilor deputaților și comunităților, a fost actualizat planul rețelei de licee de specialitate din regiunea Cernăuți ce prevede funcționarea a 62 de instituții de învățământ secundar general care vor presta servicii de învățământ superior de specialitate, inclusiv 58 de licee academice, 2 militar-sportive, 1 de artă, și 1 științific.
La alcătuirea unui plan pe termen lung pentru rețeaua de licee de specialitate s-a luat în considerare, după cum concretizează Departamentului Educație și Știință al Administrației Militare Regionale Cernăuți, componența multietnică a populației regiunii (din 52 de comunități din 19 comunități teritoriale ale regiunii care au în componența lor minorități naționale, disciplinele de învățământ sunt predate în limba română).
Așa dar, din 2027 vor funcționa 13 licee academice în 12 comunități românești (sursa: Departamentul Educație și Știință al Administrației Militare Regionale Cernăuți, Facebook) :
– 4 – 4 licee cu limba română de predare în comunitățile: Cernăuți, Hliboca, Herța, Ostrița;
– – 9 bilingve (cu clase cu predare în limba română și ucraineană) – în comunitățile Mămăliga, Noua Suliță, Mahala, Tărășeni, Hliboca, Crasna, Pătrăuți, Storojineț, Ciudei.
”Formarea unei rețele eficiente de licee profesionale și academice va îmbunătăți calitatea educației și va oferi fiecărui copil posibilitatea de a alege un profil care se potrivește cu abilitățile sale”, afirmă demnitarii din învățământ, reforma liceului rămânând una din prioritățile cheie ale politicii educaționale ale statului ucrainean.
Calitatea educației se va ”îmbunătăți”, dar cu ce rămânem noi, etnicii români: cu 4 licee din 32 și 2 școli de gradele 1-III, și cu 9 licee bilingve, unde, de exemplu, într-un liceu bilingv cu predare în română și ucraineană din fostul raion Noua Suliță sunt peste 300 de elevi dintre care doar 35 învață în clase cu limba română de predare. Având un număr atât de mic de elevi care învață în clase cu limba română de predare peste un an doi, clar lucru, se va ucrainiza. Același lucru se prevede pentru toate liceele bilingve, după cum a demonstrat practica din anii precedenți.
Unde-i Liceul din Voloca, Bade Gheorghe, sat românesc, înconjurat de sate românești ucrainizate? Unde-s liceele din Boian, Bade Gheorghe, din Carapciu, Iordănești, Oprișeni, etc? Aceeași soartă se prevede și pentru Liceul din comuna românească martiră Mahala ce va deveni bilingv din 2027.
Încotro mergem, dragi conaționali? Înțelegem politica statului ucrainean de asimilare, dar de neînțeles rămâne poziția unor patrioți, a unor lideri, nepoții cărora învață în școli cu limba ucraineană de predare, iar ei beneficiază de ajutor financiar din partea statului român, a românilor care-și dau odraslele în clase cu predare în ucraineană. Se întorc strămoșii în morminte, când văd atâta fățărnicie, atâta trădare de neam!
E jalnic! Dacă se continuă într-un asemenea ritm, în doar câțiva ani, pe pământurile strămoșești nu va fi nici urmă de român. Sau, cel mai probabil, un timp, vor vorbi păsărește precum în Molodia, Valea Cosminului, Corovia și Ceahor, sate ucrainizate, un cuvânt în română și patru în ucraineană, ori nu vor ști deloc româna precum în Cuciurul Mare, Tisăuți, în istorica Dumbravă Roșie (unde vitejii arcași ai lui Ștefan cel Mare, după victorioasa bătălie din Codrii Cosminului, au înhămat leșii la plug, au arat pământul și au semănat ghindă din care a crescut o pădure de falnici stejari, numită ”Dumbrava Roșie”, etc.), sate românești ucrainizate, în care nici urme de români n-a mai rămas.
Astfel se întâmplă când lipsește unitatea între români! Astfel se întâmplă când unii români sunt cu două sau chiar mai multe fețe, când ”lupta” unora pentru păstrarea identității devine doar sursă de înavuțire, senzații și ședințe foto pe Internet, admirându-se cât de patrioți sunt și cât de mult muncesc, căci le place să organizeze numeroase manifestări, să fie în centrul atenției, admirați și prețuiți… Dar rezultatul? Or, avem ceea ce merităm…
P:S. Noi, cei de la ”Zorile Bucovinei”, am chemat nu o dată la unitate. Însă, când, în noiembrie precedent, la Sărbătoarea Națională Ziua Bucovinei, organizată la sediul Palatului Național al Românilor din Cernăuți de ”Zorile Bucovinei”. organizatorul principal ”nu încape” la masă cu toți ceilalți, e tăiat intenționat din poză, pe când se scrie în amănunte discursurile participanților, iar despre ceea ce a spus organizatorul nici un cuvânt, că a vorbit despre unire, că de ani buni de zile românii nu sunt în stare să-i înalțe un bust la Storojineț Cavalerului Unirii, Iancu Flondor, etc., despre care Unire mai poate fi vorba.
