Sonia Pekova este un virusolog ceh și specialistă în genetică moleculară, șefa laboratorului privat „Tilia Laboratories”, care a diagnosticat unul din primele cazuri de coronavirus din Cehia. Boala a fost identificată la persoanele care nu au călătorit în „țările de risc” și nu au comunicat cu cei care s-au întors de acolo. Această descoperire a obligat guvernul ceh să-și schimbe politicile de efectuare a analizelor și să testeze în laboratoarele de stat nu doar persoanele care au revenit din țările cu un număr sporit de infectați, dar și cercul lor de comunicare. Probabil, aceasta explică de ce epidemia se dezvoltă acum în Cehia mai lent decât în majoritatea țărilor.
Sonia Pekova a acordat un interviu pentru Radio Svoboda, serviciul în limba rusă al Radio Europa Liberă. Interviul a fost publicat și pe siteul de internet al secției România și Moldova al REL în 7 aprilie.
Reproducem fragmente din interviu deoarece oferă niște informații credem interesante despre coronavirus.
– De ce testați un alt segment al codului genetic decât CDC? Prin ce se deosebește acest segment și de ce este el atât de important?
– Se pare că virusul SARS-CoV-2 are o mare capacitate de mutație. Acest fapt indică mai multe cazuri confirmate de contaminare repetată a persoanelor care deja au suferit de boală. În cazul mutației, pot să se schimbe și segmentele genomului pe care le-a investigat testul inițial. Însă testul nostru este îndreptat spre segmentul genomului care nu se supune mutației. Cel puțin, reieșind din marea experiență pe care o avem din lucrul cu alte virusuri, nu am văzut ca acest segment al virsului să se schimbe considerabil. De aceea, probabilitatea rezultatelor fals-negative din cauza schimbării codului genetic aici este mult mai mică. Sper ca testul nostru să fie stabil indiferent de mutațiile virusului.
Mutațiile frecvente ale virusului complică crearea vaccinului eficient?
– Din păcate, în privința vaccinului, aceasta într-adevăr este o veste proastă. Totul depinde de epitop, adică acea proteină a virusului care a fost aleasă în calitate de obiectiv de investigare de către persoane care lucrează la elaborarea vaccinului. Însă, pentru că virusul își schimbă, să zicem, haina, învelișul exterior, această proteină poate să se schimbe și vaccinul nu va mai fi eficient. Se poate întâmpla ceea ce are loc acum cu gripa, atunci când tulpina care apare anul acesta se deosebește cumva de tulpina din anul trecut. Pare că coronavirusul de tip nou mutează destul de rapid. Ceea ceeste elaborat acum, poate deveni ineficient peste ceva timp.
– Reiese că nu va fi nici „imunitate gregară”? Poți să te îmbolnăvești, să te faci sănătos și să te îmbolnăvești din nou?
– Da, așa și este. Virusul mutează și își schimbă „haina”. Dacă mă infectez cu virusul, să zicem, în haină albastră și mă voi însănătoși, pentru că dezvolt imunitate pentru el, iar apoi acel virus va veni la mine în haina roșie, organismul meu îl va percepe drept un alt virus și va fi nevoit să elaboreze imunitate și față de acesta. Se pare că aceasta este una din cele mai neplăcute calități ale acestui virus.
– Capacitatea de mutație a acestui virus este aceeași ca și în cazul gripei, mai mare sau mai mică?
– Îl cunoaștem încă prea puțin. De aceea nu pot încă să răspund la această întrebare.
– Prin ce acest virus se deosebește de coronavirusurile „obișnuite” care provoacă doar răceala?
– Cred că, în primul rând, prin segmentul de reglare netransmițător (o parte din codul genetic care nu răspunde în mod direct de sintetizarea proteinelor. – RL). În el sunt lanțuri de gene care se diferențiază mult de lanțul din segmentul de reglare a coronavirusului care trăiește la lilieci, însă „corpul” virusului, genele sale de structură sunt aceleași ca și în cazul virusului liliecilor. La acest virus nou al omului, segmentul de reglare pare să fie schimbat puțin, ceea ce poate fi legat și de capacitatea sa foarte înaltă de înmulțire pe care o observăm. Anume din cauza că se înmulțește atât de rapid, acest virus este atât de contagios. De aceasta este legată, probabil, și capacitatea sa înaltă de mutație – foarte rapid apar tulpinile pe care nu le-am văzut anterior. Pentru diviziune și pentru producerea virionilor ARN-virus are nevoie de un ferment care se numește polimerază ARN dependentă de ARN care nu are „controlul de eroare”: el nu își face griji că produce niște copii false. Cu cât mai rapid se înmulțește virusul, cu atât mai mare este probabilitatea erorilor în copii. Din această cauză, observăm mutații în genele de structură. Cred că segmentul de reglare a acestui coronavirus îl impune să se înmulțească foarte rapid, ceea ce nu vedem în cazul formelor obișnuite de coronavirus. Probabil, din această cauză, spre deosebire de coronavirusul obișnuit, acest virus nu doar ne creează incomodități, dar și produce daune serioase.
– Acum câteva săptămâni în urmă ați spus: nu este exclus că acest virus poate să fie de proveniență artificială. Savanții indieni au spus același lucru la început de epidemie. Însă, acum câteva zile în urmă, a apărut un articol al savanților americani în care se afirmă că originile artificiale ale acestui virus sunt absolut imposibile. Ați citit acest articol? V-ați schimbat părerea?
– Acest articol a apărut într-o revistă foarte cotată, „Nature Medicine”. Fără îndoială, articolul este scris foarte bine și meticulos. Însă acesta este în întregime dedicat genelor structurale ale acestui virus și nu se spune niciun cuvânt despre segmentul său reglator. Savanții indieni, apropo, au găsit structuri asemănătoare cu cele ale HIV, anume în partea structurală a virusului – cât de mult aceasta corespunde realității nu vă pot spune. Oricum, articolul din „Nature Medicine”, în general, nu abordează segmentul reglator al acestui coronavirus, iar mie mi se pare că schimbările în codul genetic al acestui virus au loc anume în acest segment reglator.
– Adică, totuși considerați că acest virus poate avea o proveniență artificială?
– Consider că nu o putem exclude. Acesta se comportă foarte neobișnuit. În lume există un număr finit de virusuri care contaminează oamenii. De obicei, în baza simptomelor bolii putem să ghicim aproximativ virusul care o cauzează. Desigur, nu absolut exact, însă putem să spunem: dacă simptomele arată astfel, acesta, cel mai probabil, este unul din virusurile de gripă, atunci când este diaree – un alt tip de vuris, atunci când sunt erupții – căutăm herpesvirusuri. De aceea, atunci când știm că boala este cauzată de un coronavirus, aceasta are un anumit parcurs. Însă acest coronavirus are o cu totul altă imagine, de parcă ar fi un nou tip de boală.
Atunci când tabloul clinic al virusului este atât de diferit de alte virusuri de același tip, aceasta, cel puțin, arată straniu. În ceea ce ține de codul său genetic – mi-am dedicat mai mulți ani biologiei moleculare și geneticii, m-am ocupat de clonare și am utilizat diferite părți ale virusurilor pentru ingineria genetică – este o practică foarte răspândită. Când am văzut acest lanț (în segmentul reglator), deodată mi s-a părut că acesta nu seamănă foarte mult cu cel natural. Dacă am vorbi doar despre gene de structură, n-aș fi crezut că e ceva straniu cu acest virus. Însă trebuie să privim genomul întreg, fără a exclude și alte părți ale lui. Probabil, vom găsi acolo răspunsul. Însă este doar părerea mea. Cât mai mulți oameni ar trebui să analizeze acest virus. Acel protocol de testare pe care îl propunem este îndreptat anume spre acest segment de reglare. Aș dori ca toți cei care se ocupă de testare, să-l privească și să spună, ce cred ei despre acesta.
– Acest virus nu se comportă nici ca un coronavirus obișnuit, nici ca un SARS?
– Desigur, el seamănă mai mult cu SARS, decât cu un virus obișnuit, pentru că coronavirusul obișnuit va provoca o răceală sau o durere în gât cu care veți umbla câteva zile și vă veți însănătoși. Aceasta nu are de-a face cu acest virus SARS-CoV-2. SARS a fost cu noi în jur de un an și a dispărut. Iar acest virus, datorită capacității sale înalte de mutație, mă tem că va rămâne cu noi pentru mai mult timp. (…)
