de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
Un scenariu pe care nimeni nu l-ar fi luat în calcul: după victoria zdrobitoare la primărie – pe fondul unor manevre mult prea suspecte pentru a fi naturale ale PSD și PNL – te-ai fi așteptat ca Nicușor Dan să intre într-o binemeritată vacanță de vreo trei ani, în care să nu facă nimic și să fie cvasiabsent din spațiul public. Cum a făcut și în primul mandat. Dar nu! Încet-încet, primaurl general a devenit, practic, cea mai importantă și mai implicată figură politică a momentului, veritabil broker de putere politică în jurul căruia gravitează USR, PNL, PMP, REPER, Forța Dreptei, adică mai toată dreapta, iar PSD pare un scalp atîrnat la cingătoarea sa. Care să fie misterul?
După ce a luat la pas corturile candidaților Dreptei ca să semneze – total neortodox – pentru fiecare candidat prezidențial, Lasconi, Ciucă ori Orban, și a ținut discurs de la tribuna Consiliului Național al PNL, surprinzînd pe toată lumea, Nicușor a apăsat pe accelerator.
Pe de-o parte, el e curtat intens de liberali, forța nr.1 a Dreptei, pe de alta își permite luxul să dezmintă zîmbind condescendent zvonul că s-ar înscrie în PNL. Deși Nicușor Dan e aliniat, declarativ, în spatele Elenei Lasconi, adversar direct și periculos al lui Nicolae Ciucă. Însă Ciucă pare hipnotizat de personajul Nicușor. Pas de mai înțelege ceva.
Se produce scandalul Planșeul Unirii, iese Nicușor la rampă cu buldozerul împotriva primarului pesedist Daniel Băluță și pac, în spatele său se înghesuie prompt Lasconi, Ciucă, Ludovic Orban, în timp ce PSD bate în retragere.
Apoi, primarul face următorul pas ofensiv: anunță că pune la cale un referendum local în București, concomitent cu primul tur al prezidențialelor, pentru a lua enorm din puterile primarilor de sectoare, și asta doar pentru a lucra, zice el, mai eficient.
Imediat ies Lasconi, Ciucă și Orban care își anunță susținerea necondiționată pentru tezele primarului, despre care el nu suflase o vorbă în campania electorală din primăvară, cum ar fi fost corect.
Marcel Ciolacu reacționează moale la anunțul primarului, bîiguind doar că s-ar putea să adauge și guvernul o întrebare la cele două deja lansate de Nicușor pentru referendum.
Iar Lasconi pune bomboana pe colivă, decretînd că USR vrea și referendum național odată cu cel local, pentru revizuirea Constituției și introducere interdicției pentru accesul penalilor în funcții publice.
Ce observăm aici?
Nicușor Dan propune o aberație, anume schimbarea drastică a regulilor din mers. Dacă e să se facă modificarea legislației privind puteri sporite pentru primarul general, logic și de bun simț e ca ea să intre în vigoare din următorul mandat. Altfel, am intra într-un scenariu în care la fel de bine s-ar putea pune problema desființării cu totul a primăriilor de sector, să zicem, pentru că așa vrea primarul general. Numai că Nicușor Dan dă clar de înțeles că are nevoie ACUM de puteri noi, nu în viitor.
PSD, în replică, ar fi trebuit să îi explice edilului că legislația din România, începînd cu legea 3/2000, privind organizarea referendumurilor, nu permite derularea unui referendum local concomitent cu vreun tip de alegeri, ci doar cu un referendum național pentru revizuirea Constituției, ori pentru unul național convocat de președinte pentru probleme de interes național, art.15(2).
Atît.
În schimb, Ciolacu iese cu aberația întrebării pe care ar dori să-o supună și guvernul consultării populare, la referendumul lui Nicușor. Uitînd că guvernul nu are niciun fel de atribuții la niciunul dintre cele patru tipuri de referendumuri prevăzute de lege, deci nu ar avea ce întrebări să pună.
În doar cîteva zile, Nicușor Dan pare să fi resetat pe cont propriu agenda parlamentaro-prezidențială.
Asistăm la un fenomen de-a dreptul halucinant: pe de-o parte, avem opoziția în sînul guvernării pe care o face PNL, partid care a anunțat că s-a rupt coaliția de guvernare, dar rezistă guvernarea propriu-zisă, ”în numele stabilității”. Unii s-ar putea întreba cum e posibil ca o guvernare care emană direct din protocolul alianței PSD-PNL să continue după ce respectivul act politic nu mai e în vigoare?
Uite că e posibil. PNL are avantajul, deci, că e contectat pe mai departe la resursele bugetului de stat și controlează ministerele de Interne și Externe, responsabile cu organizarea alegerilor, dar are la dispoziție și discursul tot mai critic la adresa PSD.
Iar PSD tace și înghite,
Pe de altă parte, avem un fenomen oarecum similar și la nivelul Dreptei. PNL, USR, Forța Dreptei, REPER, PMP se ciocnesc în discursuri electorale, iar liderii lor se înțeapă la greu. Dar, în același timp, a apărut un liant deasupra tuturor care îi leagă, în persoana lui Nicușor Dan, devenit un soi de ayatollah peste forța președintelui, precum în Iran.
Se aparg între ei, dar sub pulpana primarului general, bizară situație.
Noile acțiuni ale lui Nicușor o ajută cel mai mult pe Elena Lasconi, care, prin referendumuri, primește muniția electorală de care avea nevoie într-un moment cînd începuse să rivalizeze cu prestațiile clovnului Siminică, făcînd națiunea să se zguduie de rîs. În egală măsură, temele de campanie ale celor două referendumuri, local și național, ar parazita atît alegerile prezidențiale cît și pe cele parlamentare, bulversînd complet alegătorii.
Nicușor Dan a generat o situație nouă, neașteptată și, așa cum scriam zilele trecute, extrem de periculoasă pentru anumiți candidați. Pentru că, pe fondul ridicării sale în spațiul public, o decizie a ÎCCJ de a-l declara vinovat pe 22 octombrie în procesul de incompatibilitate, care l-ar elimina de la primărie, ar crea lebăda neagră perfectă a campaniei prezidențiale, iar marea cîștigătoare ar fi, în opinia noastră, candidata partidului creat de Nicușor, am numit-o pe Elena Lasconi.
