Marile lanţuri alimentare, multinaţionalele se comportă ca nişte speculanţi: cresc preţurile chiar şi în circumstanţe în care nu există niciun temei pentru asta, a spus premierul ungar Viktor Orbán, vineri, în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” de pe postul de radio Kossuth.
Prim-ministrul a subliniat că treaba guvernului este de a contracara inflaţia; acesta este motivul pentru care există limitări ale preţurilor, plafonări ale dobânzilor, un sistem de monitorizare a preţurilor şi reguli stricte cu privire la reducerile de preţ. Se pare că “procesul pe care îl numim contracararea inflaţiei a început” şi până la sfârşitul anului vom putea atinge obiectivul de a coborî inflaţia sub 10%, a spus Orbán.
Marile lanţuri alimentare, multinaţionalele se comportă ca nişte speculanţi: cresc preţurile chiar şi în circumstanţe în care nu există niciun temei pentru asta, a spus premierul. “Noi luăm măsuri împotriva lor”, însă ei “ne raportează” la Bruxelles, a spus politicianul maghiar. Cei de la Bruxelles “încearcă să ne abată de la calea protejării oamenilor”, iar speculanţii cu mărirea preţurilor sunt în cârdăşie cu birocraţii de la Bruxelles.
Din cauza creşterii preţurilor la energie şi a sancţiunilor de la Bruxelles, războiul “sugrumă şi sufocă maghiarii” cu inflaţia, motiv pentru care guvernul încearcă să protejeze familiile maghiare reducerea cheltuielilor cu utilităţile, a afirmat Orbán. Familiile maghiare plătesc cel mai puţin pentru utilităţi din toată Europa, ceea ce este o mare realizare a economiei maghiare, a menţionat premierul ungar.
În ceea ce priveşte războiul din Ucraina, prim-ministrul Ungariei a declarat că soluţia nu se află pe câmpul de luptă; situaţia poate fi rezolvată numai prin diplomaţie şi negocieri, iar primul pas care duce la asta este o încetare imediată a focului.
Războiul este un lucru foarte costisitor, iar ucrainenii au rămas fără forţă; astăzi, doar banii din occident mai ţin Ucraina în viaţă, iar armata ucraineană, în stare de funcţionare, a spus premierul maghiar.
Există două întrebări: ce va decide preşedintele Statelor Unite ale Americii, cât timp va mai cheltui miliardele aici, în Europa de Est, respectiv cât mai poate rezista Europa, a afirmat Viktor Orbán.
În interviul acordat postului de radio, premierul a explicat că UE poate genera bani numai dacă statele membre “îşi pun banii în puşculiţa comună”. Întrebarea este “cât mai rezistăm, întrucât economia europeană se află în dificultate, războiul nu pare să se sfârşească, am oferit peste 70 de miliarde de euro şi nu ştim unde s-au dus aceşti bani, nu există un decont”, a spus Orbán. Şeful guvernului de la Budapesta a adăugat că, în această situaţie, la jumătatea perioadei bugetului multianual al UE, Comisia Europeană cere statelor membre să ofere 100 de miliarde de euro, în timp ce UE nu îşi poate îndeplini obligaţiile faţă de statele membre.
Uniunea datorează Ungariei aproximativ 2 miliarde de euro pentru protejarea frontierelor şi construirea gardului, iar cadrelor didactice, 800 de miliarde de forinţi, deoarece au promis că vor oferi ajutor în creşterea mai rapidă a salariilor acestora; totodată datorează şi sumele din fondul din redresare, care a fost creat pentru o revenire rapidă a economiei după pandemie şi la care au participat şi maghiarii. Avem motive să întrebăm dacă datoriile faţă de noi au apărut ca urmare a faptului că banii au fost cheltuiţi deja, pentru altceva, de exemplu pentru Ucraina, a spus Viktor Orbán.
Întrebat dacă s-ar putea întâmpla ca Ungaria să nu îşi dea acordul pentru modificarea bugetului UE până când nu îşi va primi fondurile UE, Viktor Orbán a răspuns că ar fi “un enunţ foarte neprietenos”, întrucât consideră că o regulă foarte bună a UE este aceea că se aşteaptă o cooperare loială de la statele membre.
Nu este frumos, nu este corect şi este la limita legalităţii dacă cineva face conexiuni între lucruri diferite, însă există coincidenţă temporală, a remarcat Orbán.
Şeful guvernului de la Budapesta a spus că UE, dar statele membre luate separat se află la limita capacităţii lor. Întrebat dacă Europa ar putea fi lăsată singură cu războiul care se desfăşoară în apropierea sa, Orbán a spus: în acel moment, Europa ar deveni şi ea pro-pace.
În opinia sa este imposibil că în timp ce opinia publică pune la îndoială din ce în ce mai mult faptul că finanţarea războiului ar fi justificată şi este din ce în ce mai preocupată de propriile probleme, totuşi în acest răstimp, politicienii persistă în decizia lor precedentă.
Într-o democraţie nu poate exista un conflict atât de serios şi de lungă durată între voinţa oamenilor şi mişcările pe care le fac liderii ţării. Mai devreme sau mai târziu trebuie să se întâmple ceva, pentru că oamenii nu pot fi înlocuiţi, ci guvernele sunt cele care sunt schimbate. Liderii europeni aleşi democratic nu mai au la dispoziţie prea mult timp pentru a se adapta la schimbarea opiniei publice, a apreciat premierul maghiar.
Viktor Orbán a subliniat că principala virtute a economiei mondiale – de care a beneficiat şi Ungaria – a fost comerţul liber. Timp de 30 de ani, Ungaria a depus eforturi serioase pentru a putea participa la un nivel superior la competiţia mondială din comerţ şi producţie. “Când am ajuns, în sfârşit, într-un anumit punct, a venit un astfel de război, care în loc să fie izolat, i se mai şi permite să acopere cerul cu nori, umbrind întregul sistem de relaţii economice mondiale”, a spus premierul maghiar.
