Era ordinii mondiale liberale s-a încheiat în 2025 şi a început „era naţiunilor” – a scos în evidenţă premierul maghiar cu ocazia conferinţei de presă internaţionale de început de an, organizate luni la Budapesta. Viktor Orbán a afirmat: cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2026, Ungaria va trebui să aleagă între calea Bruxelles-ului şi cea maghiară. El a considerat că resursele de energie şi migraţia vor fi, alături de război, principalele teme politice ale anului.
Referindu-se la 2025, şeful guvernului maghiar a reamintit că a fost un an ticsit de evenimente, în decursul căruia a participat la 82 de întâlniri între şefi de state şi de guverne, precum şi la 25 de summituri.
A precizat că a devenit clar pentru toţi că o eră a politicii internaţionale a luat sfârşit. Învestitura lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite a dat lovitura de graţie unei ere cunoscute sub numele de ordinea mondială liberală, ale cărei reguli nu mai sunt valabile.
Prim-ministrul a numit noua eră care începe „era naţiunilor”, iar el s-a autodefinit ca fiind, deja din 2010, prevestitorul acestei ere.
A adăugat că cea mai importantă problemă în Europa, în 2026, va fi chestiunea războiului şi a păcii, precizând că sarcina guvernului maghiar este ferirea Ungariei de primejdiile războiului.
Viktor Orbán a accentuat, de asemenea, că suveranitatea naţiunilor depinde într-o măsură din ce în ce mai mare de aprovizionarea cu resurse de energie; care este, pe deasupra, şi cea mai importantă problemă a dezvoltării tehnologice. Ţările care vor fi capabile să asigure resurse de energie la preţuri accesibile pentru noile ramuri industriale, cum ar fi inteligenţa artificială, vor fi câştigătoarele noii ere – a semnalat el.
A afirmat că aprovizionarea cu resurse de energie şi securitatea energetică a Ungariei sunt garantate: independenţa energetică a ţării este asigurată, ea fiind capabilă de producerea cantităţii de energie necesare construirii noilor capacităţi.
Cu toate acestea, el a relevat că unele dintre reglementările adoptate la Bruxelles privind industria petrolului şi a gazelor naturale sunt pernicioase Ungariei. Ea se apără împotriva acestora şi pe cale legală – pe de o parte pentru că este vorba de un abuz de temei legal, iar pe de altă parte fiindcă potrivit tratatului de bază al UE politica energetică este de competenţă naţională.
În plus, Ungaria luptă împotriva reglementărilor energetice adoptate la Bruxelles şi prin mijloace politice: încearcă să faciliteze încheierea războiului până în anul 2027, astfel încât sancţiunile să fie eliminate.
Viktor Orbán a indicat că punerea în aplicare a pactului privind migraţia, adoptat de Bruxelles, constituie o altă temă majoră a anului 2026.
Conform deciziei Bruxelles-ului: începând din iunie 2026, Ungaria ar trebui să proceseze 23000 de cereri într-un an, ceea ce ar fi posibil doar dacă guvernul maghiar ar înfiinţa o tabără pentru imigranţi ilegali, având capacitatea de 10000 de persoane – a spus el.
Poziţia guvernului maghiar rămâne neschimbată: Ungaria nu va prelua niciun imigrant ilegal, nu va construi un lagăr pentru refugiaţi, nu va schimba sistemul de pază a frontierelor şi nu va deveni o ţară de imigranţi. Nu vom accepta ca Bruxelles-ul să ne spună alături de cine să trăim – a precizat prim-ministrul.
Şeful guvernului a considerat creşterea economică a ţării un obiectiv realist chiar şi într-un moment în care majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au introdus măsuri de austeritate, iar economia europeană se află în declin. El a adăugat că dezvoltarea necesită bani şi, prin urmare, guvernul nu va da Ucrainei banii maghiarilor.
El a accentuat că ţara nu va participa nici la acordarea de împrumut de război Ucrainei şi nici la susţinerea financiară a acestei ţări; în plus, nu va trimite nici soldaţi şi nici armament.
Politicianul a afirmat: are convingerea că împrumutul de război acordat Ucrainei este o păcăleală, deoarece nu va fi rambursat niciodată; deci, denumirea de subvenţie ar fi mai corectă.
Ungaria nu se va alătura acestei economii de război; ci, mai degrabă, „va construi o economie de pace” care oferă oportunităţi de creştere, de dezvoltare – a spus el, adăugând că aceasta este calea maghiară, opusă căii belicoase alese de Bruxelles.
Viktor Orbán a precizat: având în vedere că Ungaria construieşte o economie de pace, de la 1 ianuarie au intrat în vigoare măsuri care ar fi de neconceput în Europa de Vest. Dintre acestea, el a menţionat: dublarea bonificaţiei fiscale acordate familiilor; extinderea scutirii de impozitul pe venit acordate mamelor; creşterea salariului minim, precum şi creşterile salariale din diverse sectoare; introducerea celei de-a 14-a pensii; continuarea programului de credite cu dobândă preferenţială fixă de 3%; plata în februarie a indemnizaţiilor speciale pentru forţele armate, de poliţie şi personalul penitenciarelor; respectiv demararea programului de stocare a energiei de către populaţie.
Cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2026, Ungaria va trebui să aleagă între calea Bruxelles-ului şi cea maghiară – a concluzionat el.
Viktor Orbán a explicat că opţiunile cu care se confruntă ţara sunt simple: fie urmează calea Bruxelles-ului, care conduce la război şi austeritate economică; fie urmează calea maghiară, care înseamnă pace şi oportunităţi de dezvoltare, respectiv promite o ţară mai puternică, o economie mai viguroasă şi o viaţă mai bună pentru maghiari.
