În decurs de trei ani, „ne-am lovit de doi meteoriţi”: mai întâi, în anul 2020, cu Covidul, pe care ţara l-a evitat cumva şi a revenit rapid pe drumul pe care şi l-a impus, dar, în anul 2022, a venit războiul care a scos-o de pe traiectorie, a declarat premierul ungar, Viktor Orbán, sâmbătă, la Băile Tuşnad, în discursul său susţinut la încheierea celei de-a 32-a ediţii a Universităţii de vară Bálványos şi a Taberei Studenţeşti (Tusványos).
Prim-ministrul s-a adresat publicului adunat în faţa scenei în aer liber “Petőfi” şi a subliniat: “Astăzi, Ungaria, poporul ungar şi Guvernul ungar se luptă ca să putem reveni de pe această cale greşită, pe traiectoria normală care ne va duce până în 2030”. În opinia sa, acest lucru s-ar putea întâmpla în jurul lunii iulie 2024.
Viktor Orbán speră că atunci va putea anunţa că, în Ungaria, creşterea economică este din nou semnificativă, creditarea bancară este din nou puternică şi că Ungaria a revenit pe o traiectorie de dezvoltare cu mult peste media europeană.
Prim-ministrul a mai spus că în 13 ani, performanţa generală a economiei ungare s-a triplat, de la 27 000 de miliarde de forinţi (71,17 miliarde euro), la 80 000 de miliarde de forinţi (210,88 miliarde euro) şi, până în anul 2030, obiectivul Ungariei este să aibă un PIB de 160 000 de miliarde de forinţi (421,76 miliarde euro).
Acesta a adăugat că noul sistem economic, pe care Guvernul ungar îl clădeşte de 13 ani, “s-a angrenat şi a funcţionat bine”. Suntem pe drumul cel bun în ceea ce priveşte obiectivele noastre în timp. În anul 2010, dezvoltarea Ungariei se situa la 66% faţă media europeană, în anul 2022 ne situam la 78%, iar în anul 2030 “dorim să ne situăm” în intervalul 85-90%.
Dependenţa de importurile de energie a Ungariei este planificată să scadă, în prezent este de 28%, iar până în 2030, cu centrala nucleară Paks 2 şi dezvoltările reţelei de centrale electrice solare, “vrem să ajungem ca importurile de energie electrică să fie zero”, a explicat Viktor Orbán. Guvernul ungar va cheltui 11 500 de miliarde de forinţi (30,31 miliarde euro) în acest sens.
Enumerând realizările, acesta a afirmat că, în anul 2010, gradul de ocupare a forţei de muncă a fost de 62%, în prezent este de 77%, iar ţinta este de 85%, până în anul 2030.
În ceea ce priveşte dezvoltarea universităţilor, politicianul a explicat că, în anul 2010, nicio universitate din Ungaria nu se afla în primele 5% dintre universităţile lumii, dar, de anul trecut, sunt deja 11.
Potrivit evaluării lui Viktor Orbán, şi apărarea începe să se redreseze, iar Ungaria este unul dintre puţinele state membre NATO care este capabil să aloce cel puţin 2% din PIB-ul său anual în acest scop.
De asemenea, guvernul ungar se descurcă bine în ce priveşte programul său de unificare naţională planificat până în anul 2030, după ce a crescut de 10 ori resursele alocate, faţă de anul 2010.
Referindu-se la zecile de naţionalişti români care protestau la intrarea în tabără, dar care au fost ţinuţi la distanţă de poliţie, Viktor Orbán şi-a început discursul spunând: “Noi am ajuns aici trecând printre oşti române, dar mai degrabă am dori să le vedem ca pe un comitet de primire”, pentru că “în lupta noastră europeană pentru creştinism, noi, creştinii latini fără putere vom avea nevoie şi de ortodoxia românească”.
Acesta a declarat că a primit un ghid de la Ministerul Afacerilor Externe român în care scrie despre ce nu trebuie să spună, despre ce şi cum să vorbească, şi acesta este “un document oficial de stat”, a adăugat şeful executivului de la Budapesta.
Acesta a subliniat că a fost sfătuit să nu vorbească despre nimic ce ar putea atinge sensibilităţile româneşti, cum ar fi simbolurile naţionale.
“Despre asta nu voi vorbi, însă îi salut pe prietenii noştri care au venit cu steaguri maghiare şi secuieşti”, a declarat politicianul.
Acesta a mai precizat că nu poate vorbi despre drepturile colective ale minorităţilor.
“Nici despre asta nu voi vorbi, ci doar afirm că ele există şi ar trebui să le aibă maghiarii care trăiesc aici”.
Premierul ungar a adăugat că i s-a scris şi să nu vorbească despre unităţi administrativ-teritoriale inexistente în România. Probabil s-au referit la Transilvania şi Ţinutul Secuiesc, “dar nu am susţinut niciodată că acestea ar fi fost unităţi teritoriale româneşti”, a afirmat Viktor Orbán.
