Situația dificilă a muncitorilor români care ajută la strângerea recoltei în Germania este analizată pe larg în emisiunea „Panorama”, transmisă de postul public german ARD, relatează Deutsche Welle.
RELATAREA DEUTSCHE WELLE PE BAZA REPORTAJULUI ARD:
Echipe de lucru mici de două-trei persoane, dormitoare pentru un singur muncitor sezonier, maxim doi când este vorba de membri ai aceleiași familii. Acestea sunt prevederile stricte din conceptul de siguranță a muncii în agricultură, adoptat la 16 aprilie în Germania, ca reacţie la pandemia de coronavirus.
Sună bine, dar este de multe ori foarte departe de realitate, după cum au constatat jurnaliștii de la televiziunea germană ARD, care s-au ocupat pe larg în emisiunea „Panorama” de situația lucrătorilor veniți din sud-estul Europei pentru a ajuta la strânsul recoltei în mai multe landuri germane. Este vorba mai ales de sezonieri din România.
1800 de astfel de doritori de muncă agricolă în Germania s-au înghesuit recent pe aeroportul din Cluj Napoca pentru a se îmbarca spre Republica Federală. Ambasada României la Berlin s-a plâns într-o scrisoare că autoritățile române nu ar fi primit nicio informație în acest sens de la guvernul german. Înștiințarea ar fi venit doar din presa germană. Guvernul german nu neagă acest lucru, dar spune că: „Acum sunt informați toți factorii implicați. Sunt înștiințate aeroporturile și companiile aeriene, care alături de Guvernul României și de Ministerul Transporturilor au distribuit acum directivele corespunzătoare”, a declarat, la ARD, ministra germană a Agriculturii, Julia Klöckner.
Muncitorii sezonieri români – salvatorii recoltei
De nu mai puțin de 350 de lucrători români are nevoie fermierul Rudolf Behr din Saxonia Inferioară, care fără ei s-ar vedea în situația în care legumele să nu poată fi recoltate și livrate magazinelor. Behr spune că, pe lângă pierderile sale financiare provocate de eventuala distrugere a recoltei, ar mai fi și o risipă uriașă de alimente. El se bucură că poate beneficia în continuare de serviciile muncitorilor sezonieri români și se străduiește să respecte toate măsurile de protecție, pentru a nu periclita sănătatea acestora și soarta recoltei.
REPORTAJUL ARD:
Fermierul german a închiriat camere la hoteluri și stabilimente similare, a apelat la servicii de gastronomie, a instalat containere igienice, a înființat la toate punctele sale de lucru unități de vânzare, pentru ca românii veniți la muncă să-și poată cumpăra de acolo toate produsele necesare, la prețuri normale, nefiind nevoiți să meargă la cumpărături la supermarket, expunându-se astfel pericolului infectării cu coronavirus.
Haos în aplicarea regulilor
Dar nu toți fermierii procedează precum Rudolf Behr. Echipa ARD s-a deplasat în landul Renania Palatinat, unde lucrează numeroși sezonieri veniți din România. Jurnaliștii germani au stat de vorbă cu aceștia. Așa au aflat că românii lucrează în grupuri de până la 45 de persoane, fără să primească măști de protecție. Mai mult decât atât, de la locurile de cazare la câmp sunt transportați într-o remorcă în grupe de 40 până la 70 de persoane. Dorm câte trei într-o cameră strâmtă de baracă, la fel ca înaintea epidemiei de coronavirus. În plus, sunt nevoiți să meargă la cumpărături la supermarket, pentru că la magazinele de la ferme produsele ar costa de trei ori mai mult. Protecție specială? Nici vorbă!
Muncitori sezonieri români, sosiţi pe 9 aprilie în sudul Germaniei
Fermierii interpretează, se pare, diferit regulile emise de guvernul german. Ele ar fi valabile, în ochii unora, doar pentru muncitorii aduși în Germania după data de 2 aprilie, la care Berlinul a anunțat primele reglementări în acest sens: 14 zile de carantină pentru lucrătorii nou-veniți și grupuri de lucru de până la 20 de persoane. Dar 20.000 de sezonieri erau deja la fermele germane înainte de 2 aprilie. Protecția lor nu mai contează? Mai ales că oficiile de sănătate regionale recomandă ca regulile de igienă să fie aplicate și dincolo de cele 14 zile de carantină. Este, însă, vorba doar de recomandări, fără putere de lege.
O „farsă”, „protecție doar pe hârtie”, pentru „oameni de mâna a doua”
Ministra germană a Agriculturii, Julia Klöckner, de la CDU, nu crede că ar exista un pericol special: „Vin muncitori care decid singuri unde anume în Europa doresc să muncească, pentru a câștiga bani”, a declarat ea pentru ARD.
Altfel se văd lucrurile din mai multe sfere ale societății germane. Purtătorul de cuvânt al ecologiștilor germani în Bundestag, Friedrich Ostendorff, el însuși fermier, spune că „măsurile ministrei Agriculturii nu sunt altceva decât o farsă. Dau sentimentul siguranței, acolo unde nu există niciun fel de siguranță. Acest mod de operare iresponsabil este plătit uneori cu sănătatea de către lucrători”.
Sociologul Stefan Sell, profesor la Universitatea Koblenz, consideră de asemenea că acest concept de securitate elaborat de ministerele Muncii și Agriculturii ar funcționa doar pe hârtie, ar fi „o tentativă de a le da oamenilor un fel de calmante, prin măsuri politice simbolice, deoarece, la ferme, ce stă scris pe hârtie nu poate fi desigur și implementat”.
Szabolcs Sepsi, responsabil pentru muncitorii sezonieri la Federația Sindicală Germană, spune că lucrătorii sezonieri ar fi tratați ca niște „oameni de mâna a doua”. El critică faptul că se știa dinainte, din anii numeroși de experiențe directe pe câmp la strânsul recoltei, că regulile nu se pot aplica acolo. „Este periclitată astfel sănătatea muncitorilor”, acuză el.
„O porcărie”
Rudolf Behr, fermierul care se străduiește să aplice la literă toate reglementările oficiale, se așteaptă să aibă din această cauză costuri suplimentare de 1,2 milioane de euro. Va reuși să-și recupereze investiția? Greu! Pentru că, dacă alți fermieri nu respectă aceste reguli, se produce practic o încălcare a legii concurenței, ei profitând astfel de costurile reduse. „O porcărie”, conchide fermierul Behr.
Iar la supermarketurile germane? Acolo rafturile cu fructe și legume proaspete sunt pline ca de obicei. Iar legumele sunt mai ieftine ca oricând în Germania. Prețul îl plătesc probabil, în final, tot cei care strâng recolta.
