Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a explicat duminică, într-o intervenție telefonică în cadrul emisiunii Controverse B1 realizată de Andrei Bădin, că prin vorbire pot fi eliminate particule până la distanța de 1,5 metri, iar prin tuse, acestea pot ajunge până la distanța de șase metri. Astfel se explică măsurile luate în ultima vreme în tot mai multe state, dar și în unele zone din România, privind obligativitatea ca toți cetățenii să poarte măști de protecție atunci când ies din casă, pentru a limita astfel răspândirea COVID-19 în comunitate.
„Atunci când vorbim, eliminăm o serie de particule și le împrăștiem până la un metru și jumătate. Precauția aceasta de distanțare la un metru și jumătate ține cont de aceste particule care se împrăștie în timpul dialogului. Cele care sunt răspândite prin tuse ajung și la șase metri. Din cauza asta, au început tot mai multe state să recomande utlizarea măștilor de către toată lumea pentru că atunci nu mai elimini acele particule. (…) Portul măștii, în general, a fost recomandat în cazul infecțiilor respiratorii atunci când o persoană era bolnavă. Între timp, mai ales pentru incinte închise, unde persistența acestor particule este de câteva minute, ca să se reducă riscul de transmitere, se recomandă purtarea măștii și de către cei care sunt sănătoși. Atenție, nu e neapărat vorba de măști chirugicale, ci și de simple măști textile care se pot spăla și reutiliza”.
În ceea ce privește posibilitatea impunerii unei măsuri la nivel național, prin care toată lumea să fie obligată să poarte măști de protecție, Alexandru Rafila a precizat: ”Am putea să ne hotărâm să facem acest lucru, dar eu cred că ar trebui să ne hotărâm să le oferim oamenilor și măști. (…) Recomandarea să punem fulare și batiste și alte lucruri la gură mi se pare puțin forțată. Eu aș încerca să pun la dispoziția populației niște măști. Mă refer la niște măști simple, care nu necesită decât niște ateliere care să le confecționeze și asta se poate face oriunde”.
Circulația COVID-19 în comunitate, monitorizată prin analiza apelor reziduale din sistemele de canalizare
Alexandru Rafila a vorbit și despre un studiu al unor cercetători olandezi, potrivit căruia circulația coronavirusului în comunitate poate fi monitorizată analizând apele reziduale din sistemele de canalizare.
”Cred în această ipoteză. Noi facem monitorizarea bacteriilor multirezistente la antibiotice în apele reziduale sau a reziduurilor de antibiotice în apele reziduale și cred că acest lucru e posibil și în cazul acestor virusuri, mai ales că există un precedent, din punct de vedere al medicinei: se monitorizează totdeauna apele pentru prezența virusurilor poliomielitice, care se elimină prin fecale și care poluează apele. Având în vedere că acest virus (COVID-19 – n.r.), la mulți dintre pacienți se elimină și pe cale fecală, e o metodă care cred că trebuie luată foarte serios în considerare”, a susținut Alexandru Rafila.
