Inaintea summitului de la Riga al tarilor Uniunii Europene cu cele șase state din cadrul programului Parteneriatul Estic, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat Europei Libere ca Moldova, Georgia si Ucraina au dreptul sa aspire la aderarea la Uniunea Europeana, dar ca el nu va face „promisiuni lipsite de acoperire” despre perspectivele integrarii.
INTERVIUL ACORDAT DE PREȘEDINTELE CONSILIULUI EUROPEAN POSTULUI DE RADIO EUROPA LIBERĂ:
Donald Tusk: „In primul rînd, Parteneriatul Estic nu a fost o promisiune oficiala că va garanta aderarea la Uniunea Europeana pentru că ideea, visul aderarii este ceva destul de nou. Dar, bineinteles că Georgia, Moldova si Ucraina au tot dreptul sa viseze la acest vis european şi cred ca este de datoria noastra, si mi se pare ca aceasta este responsabilitatea mea personala, de a nu face promisiuni deşarte ca acest lucru ar putea fi posibil miine sau poimiine. Drumul spre Europa poate ca nu va aduce calitatea de membru in viitorul apropiat, dar apropierea neoficiala de standardele europene, de comunitatea noastra culturala si politica s-ar putea intimpla in citiva ani, dar numai avind acest vis si cu ajutorul nostru.”
Donald Tusk a mai spus şi ca, în opinia sa, Uniunea Europeana nu doreste sa dezamageasca ţările aspirante şi ca Acordul de asociere si ridicarea vizelor pentru moldoveni sunt dovezi că Uniunea Europeana este un partener „predictibil” si ca in viitor aceste ţări ar putea sa se regăseasca „intr-o singura organizatie politica”.
Donald Tusk a spus că georgienii si ucrainienii ar putea beneficia de liberalizarea vizelor anul viitor, dacă cele doua tari vor face progresele necesare.
„Totul depinde de eforturile si hotarirea lor. Sigur ca este posibil [sa se ridice vizele], dar nu este o promisiune oficiala. Suntem in mijlocul unui proces. Dar progresul facut de ambele tari, si Georgia si Ucraina, este foarte încurajator. Ceea ce pot spune astazi şi sunt destul de sigur că la viitoarea analiză, probabil in luna noiembrie, daca vom vedea ca progresele sunt promitătoare aşa cum sunt astazi, cred ca in 2016 este foarte posibil [sa se liberalizeze regimul vizelor pentru cetăţenii acestor ţări].”
Dintre cele șase tari ale acestui program al Uniunii Europeana, demarat in 2009, cînd la preşedinţia Uniunii Europene se afla Cehia, numai Moldova a obţinut si eliminarea vizelor pentru spaţiul Schengen si a semnat si Acordul de asociere si liber schimb.
In interviul cu Europa Libera, Donald Tusk a fost intrebat daca actuala pozitie, mai concilianta a Uniunii Europene fata de Belarus si autorităţile de la Minsk, este corecta avind in vedere situatia drepturilor omului din aceasta ţara.
„Nimic nu s-a schimbat in pozitia noastra cînd vine vorba despre prizonierii politici, dar, pe de alta parte, vedem nişte semne încurajatoare venind dinspre Minsk, de la preşedintele Lukaşenka, in ceea ce priveste situatia internaţionala si necazurile geopolitice din aceasta parte a continentului. Si, cu siguranta, asta este si experienţa mea personala, a fost o surpriză nu numai pentru mine, sa vedem ca Lukashenka şi guvernul lui a fost intr-adevar folositor si de ajutor cind vorbim despre angajamentele de la Minsk la care s-a ajuns in legatura cu criza din Donbas, din Ucraina. Si sunt sigur ca trebuie sa fim gata sa apreciem aceasta activitate a guvernului de la Misnk si daca vedem ceva pozitiv pus pe masa, cred ca trebuie sa spunem foarte deschis ca este direcţia cea buna. Dar bineinteles, drepturile omului, democraţia, libertatea pentru oamenii obişnuiţi, toate aceste principii continua sa fie ale noastre si aici nu s-a schimbat nimic.”
Presedintele Uniunii Europene Donald Tusk a fost întrebat daca este îngrijorat ca investigaţia in ceea ce priveste victimele maidanului din Ucraina tărăgăneaza ?
„Imi amintesc de problemele noastre din Polonia cind vine vorba de subiecte atit de delicate si fragile. Cred ca nu e simplu pentru Ucraina, transformarea aceasta si conflictul din Donbas, care este de fapt un razboi. Este o situatie extrem de complicata pentru Ucraina si de aceea am fost foarte precauţi în a discuta aceasta chestiune. Important este ca viitorul Ucrainei sa nu se cladeasca pe razbunare, ci pe justitie, care trebuie sa fie fundamentul noii societati si a noului stat ucrainean. Dar eu pot sa inteleg ca acum, acolo, exista alte priorităţi, – pentru mine este de înţeles, da – este niţel riscant, dar cu siguranta ucrainenii vor trebui sa rezolve problema asta, dar va rog sa fiti mai toleranţi pentru ca situatia, vorbind obiectiv este foarte dificila pentru ei.”
Pe cind era premier la Varşovia, Donald Tusk a fost susţinător activ al Parteneriatului Estic. Fiind intrebat despre cum ar putea fi contracarata propaganda ruseasca in tarile Parteneriatului Estic, Donald Tusk a amintit de faptul ca, in urma cu 27 de ani, a fost comentator voluntar pentru postul nostru de radio,
„Intii, eu sunt foarte emoţionat pentru ca am realizat, înaintea acestui interviu, că ultima mea apariţie la Europa Libera a fost acum 27 de ani, cind eram comentator voluntar la şantierele navale de la Gdansk, de la greva din 1988. E un context interesant pentru că propaganda, dezinformarea, este o problema reala si nu numai in partea estica a Europei, dar si in inima ei.
În toate ţările Europei avem semnale, dovezi, că Rusia are un imens program de dezinformare si de propaganda impotriva Europei. Dar eu sunt absolut sigur, si nu nu numai avînd experienţa mea cu Radio Europa Libera, că propaganda nu are nici o şansa în faţa adevarului. Si asta nu e o lozincă! Imi amintesc foarte bine: cind eram tinar Radio Europa Libera era singura sursa de informatii adevarate impotriva concernului communist, a concernului media. De fapt, toti compatrioţii mei ascultau numai Radio Europa Libera si imensa propaganda comunistă a pierdut cel mai mare şi mai important meci sau batalie pentru sufletele noastre, imaginaţia noastra, visele noastre. Pîna la sfirsit aceasta industrie a fost extrem de vulnerabila la adevar. De aceea eu sunt destul de optimist cind vine vorba despre acest subiect astazi in Europa.
Sigur ca avem nevoie de niste instrumente tehnice, nu numai posturi de radio sau de televiziune sau Internet, dar în permanenţă trebuie sa existe o colaborare între institutii, think thank-uri pentru a oferi informaţie adevarata, bazata pe cifre, despre Europa, despre conflictul din Ucraina si alte subiecte. Si, cum poate ştiti, Uniunea Europeana a început un astfel de proiect. Sefa politicii externe a Uniunii Europene, Federica Mogherini, a pregătit o echipă mica si procesul este în desfăşurare. Sunt sigur ca vom vedea rezultate in viitor în aceasta confruntare între minciuni, dezinformare si adevar.”
