Vicepremierul ungar ”la un secol după Trianon”: Ne asumăm responsabilitatea pentru soarta maghiarilor care locuiesc în străinătate

0

După suferinţele cauzate de Trianon, maghiarii de peste hotare au primit în sfârşit încurajări, oportunităţi, precum şi sprijin moral, emoţional, instituţional şi financiar – a declarat viceprim-ministrul Zsolt Semjén joi, la conferinţa de solidaritate naţională care are loc la Tihany, transmite agentia de stiri ungara MTI.

Zsolt Semjén a subliniat: guvernul îşi asumă responsabilitatea
pentru soarta maghiarilor care locuiesc în străinătate, o
responsabilitatea datorită căreia ei au putut obţine cetăţenia
ungară, şi care este demonstrată şi de lansarea diferitelor
programe care vizează punerea în valoare a intereselor maghiare. La
întrebarea “unde ne aflăm la un secol după Trianon” putem da un
răspuns semnificativ dacă facem comparaţia cu situaţia în care ne
aflam la 50 sau 70 de ani după Trianon – a spus el.

Conform spuselor sale, istoria celor 100 de ani după Trianon
poate fi împărţită în patru etape bine distinse. În primele două
decenii după dictat, principalul obiectiv al guvernelor ungare a
fost revizuirea tratatului. Deşi am reuşit să convingem multe
organizaţii şi mulţi politicieni de nedreptatea acestui dictat de
pace, nu am obţinut niciun rezultat în afară de declaraţiile de
simpatie.

În a doua etapă, începând cu cele două dictate de la Viena,
Ungaria a recâştigat anumite părţi din Slovacia, Transilvania,
Voivodina şi Ucraina Subcarpatică, “conform opiniei publice din
acea vreme a învins adevărul”. Deşi acest lucru este adevărat,
deciziile respective nu aveau ca scop remedierea nemulţumirilor
legitime ale maghiarilor, ele serveau interesele imperiale ale
Germaniei în expansiune – a subliniat vicepremierul.

El a adăugat că tratatul de pace de la Paris după cel de-al
Doilea Război Mondial nu numai că a restabilit dictatul de la
Trianon, ci a dezlipit noi teritorii din Ungaria.

A treia etapă a fost cea a “bătutului pasului pe loc”, când
maghiarii rămaşi dincolo de graniţe trăiau ca cetăţani persecutaţi
sau, în cel mai bun caz, toleraţi – a spus Zsolt Semjén. Cu 30 de
ani în urmă, odată cu schimbarea regimului, în ţările din regiune
se simţea o “relaxare”, care însă nu a fost unitară, în România, de
exemplu, “cea mai brutală dictatură” a durat până în ultimul minut
– a reamintit vicepremierul.

El a evidenţiat faprul că astăzi guvernul ungar a plasat
politica naţională în centrul politicii sale, singurul motiv pentru
aceasta fiind Trianonul. Guvernul a declarat în Legea fundamentală
că Ungaria poartă responsabilitate pentru soarta maghiarilor care
trăiesc în afara graniţelor – a spus el.

În vederea implementării politicii naţionale au fost lansate
mai multe programe, printre care programul “Kőrösi Csoma Sándor”,
care ajută maghiarii din diaspora, şi programul “Petőfi Sándor”
pentru sprijinirea maghiarilor care trăiesc în comunităţi
împrăştiate în Bazinul Carpatic. În cadrul programului “Fără
graniţe” se organizează excursii pentru clase de elevi din Ungaria
care vizitează zonele locuite de maghiari din ţările vecine.
Datorită programului “Mikes Kelemen” sunt salvate cărţile
maghiarilor din diaspora, aflate în pragul dispariţiei, iar
programul “Julianus” prezintă valorile maghiare care pot fi
regăsite în diaspora – a enumerat Semjén.

El a reamintit de asemenea că în 2016 a fost lansat un program
de dezvoltare economică care vizează menţinerea maghiarilor din
ţările vecine pe pământul lor natal. În acest cadru a fost
desemnată câte o tematică pentru fiecare an, cu scopul atragerii
atenţiei asupra grupurilor specifice ale maghiarilor de peste
hotare.

În plus, a fost lansat un program de dezvoltare a grădiniţelor
şi au fost renovate numeroase clădiri bisericeşti, castele şi
conace.

Viceprim-ministrul a reamintit că în primul an al actualului
guvern a fost convocată Conferinţa Permanentă Maghiară, iar în 2012
a luat fiinţă Consiliul Diasporei Maghiare, forumul comun al
organizaţiilor maghiarilor răspândiţi în întreaga lume.

Fiecare naţiune este unică, având valori pe care doar ea le
poate oferi umanităţii universale. În consecinţă naţiunile au
datoria de a-şi păstra şi dezvolta cultura proprie – a subliniat
vicepremierul.

În discursul său de întâmpinare, Miklós Soltész, secretar de
stat al Cancelariei Prim-ministrului pentru relaţii cu bisericile
şi naţionalităţile, a subliniat că, în privinţa Trianonului, nu
trebuie să deplângem trecutul, avem nevoie de linii călăuzitoare
pentru următorii 100 de ani. Misiunea generaţiei de astăzi este
păstrarea creştinismului şi “rebotezarea Europei” – a spus el,
adăugând că maghiarimea îşi datorează supravieţuirea credinţei şi
creştinismului.

Conferinţa solidarităţii naţionale, care se va încheia vineri,
a fost organizată de Secretariatul de stat pentru relaţii cu
bisericile şi naţionalităţile al Cancelariei Prim-Ministrului, sub
motoul “Credinţă, dăinuire, reconciliere”.