Zsolt Semjén, vicepremierul ungar responsabil pentru politicile naţionale le-a reamintit românilor care sărbătoresc anul acesta centenarul Marii Uniri, că în 1918 au promis autonomie maghiarilor şi saşilor transilvăneni, transmite agenția maghiară de știri MTI.
“Înţeleg că pentru ei ziua de 1 decembrie este foarte importantă din punct de vedere al identităţii naţionale. De aceea, nu le cer decât să studieze Rezoluţia de la Alba Iulia. Dumneavoastră aţi promis atunci autodeterminare şi autonomie pentru maghiari, de aceea noi nu vă cerem decât să respectaţi propria promisiune şi să nu priviţi drept un act de extremism solicitarea de autonomie a maghiarilor”, a spus Zsolt Semjén despre aşteptările sale.
La evenimentul la care au participat şi liderii partidelor maghiare din afara graniţelor Ungariei, politicianul ungar a criticat, ca reacţie la intervenţia unei persoane din public, iniţiativa conform căreia ar fi necesară o consultare naţională privind revizuirea Tratatului de la Trianon. Ca parte a răspunsului dat astăzi de maghiari Tratatului de la Trianon, Semjén a enumerat doliul naţional, sărbătorirea Zilei Solidarităţii Naţionale (4 iunie) şi susţinerea publică a poziţiei maghiare în privinţa
evenimentelor istorice.
Zsolt Semjén a criticat aspru şi persoanele care încearcă să obţină, prin strângere de semnături şi prin alte metode, recunoaşterea secuilor în Ungaria ca o minoritate etnică distinctă.
“Persoana care a făcut acest demers ori este provocator, ori este prost, sau poate ambele, întrucât secuii reprezintă o parte integrantă, inalienabilă a naţiunii maghiare”, a conchis Zsolt
Semjén. Numai peste cadavrul său s-ar putea întâmpla ca parlamentul de la Budapesta să recunoască secuii drept a 14-a etnie în Ungaria, a spus acesta, întrucât “ar fi o trădare faţă de maghiarime, o trădare faţă de secui şi o trădare faţă de adevărul istoric”.
În prezentarea sa din cadrul dezbaterii, Zsolt Semjén a vorbit şi despre relaţia româno-maghiară, specificând că Ungaria este deschisă pentru cooperare, fiind pregătită să lase la o parte suferinţele sale din trecut şi să dezvolte cu vecinii săi relaţii bazate pe interese comune.
“Dacă a fost posibilă împăcarea istorică cu Serbia – noi fiind astăzi cel mai mare susţinător al Serbiei pentru aderarea la UE -, dacă am reuşit să facem acest lucru cu sârbii şi să obţinem autonomie culturală, atunci ar trebui ca şi la Bucureşti să se recunoască că problema nu se află la noi, ci la ei’, a spus Zsolt Semjén.