de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
USRPLUS deschide un nou front politic de luptă, somînd președintele să abordeze urgent problema primirii de refugiați afgani, în numele solidarității umane. Un front extrem de deranjant pentru președintele Klaus Iohannis, care în anii anteriori și-a manifestat seriaose rezerve față de chestiunea imigranților din Orient.
Într-un material dat azi publicității, europarlamentarul Dragoș Tudorache, una dintre cele mai grele voci din USRPLUS, afirmă că România trebuie să primească refugiați afgani și cere președintelui Klaus Iohannis mobilizarea în acest sens.
”România trebuie să adopte o politică bazată pe principiile umanismului și solidarității cu cei care suferă acum în Afganistan(…) Din respect pentru sacrificiul militarilor români, laolaltă cu cetățenii români civili care au căzut victime în perioada conflictului, avem datoria acum de a întinde o mână de ajutor unor oameni care sunt în primul rând victime ale unei istorii complicate pe care nu o pot influența, indiferent de determinarea lor personală. În bună măsură, drama de astăzi a cetățenilor afgani are elemente identificatoare și pentru noi, cei care au simțit efectele nefaste ale unui regim dictatorial incapabil să își respecte și să își protejeze propriii cetățeni.
Sunt conștient că o astfel de decizie bazată pe solidaritate implică un risc politic, pentru că un ajutor dat celor care caută un loc mai sigur pentru ei și familiile lor va fi interpretat în cheie ideologică și propagandistică de către toți acei politicieni cocoloșiți în brațele conservatorismului populist atât de atrăgător și confortabil în aceste zile(…)
Fac, de aceea, apel la Președintele României, Klaus Iohannis, cel care are însărcinarea constituțională și datoria morală de a reprezenta țara și poporul român în fața momentelor dificile ale istoriei(…) În mod concret, eu cred că e necesară convocarea de urgență a CSAT, pentru a aduce Președinția, Guvernul și serviciile de informații în jurul aceleiași mese și la un nivel unitar de cunoaștere a datelor și analizelor pe care le deținem ca parteneri NATO și din colaborarea cu serviciile externe ale altor state partenere. De altfel, cred că Președintele Iohannis ar trebui să ridice la Consiliul European, cât și la nivel NATO, un serios semn de întrebare față de lipsa de anticipare a ofensivei militare talibane și lipsa evidentă a unor planuri articulate de evacuare a celor care au servit cu loialitate interesele statelor occidentale și a organizațiilor internaționale. Odată aliniat nivelul de informare al factorilor decizionali, Președintele Iohannis are nevoie de o poziție neechivocă, și aș îndrăzni să spun curajoasă, pentru discuțiile din Consiliul European. Vrem să fim de partea lui Viktor Orban, care va striga iar ca din gură de șarpe că ne cotropesc infidelii? Vrem să fim în trena Germaniei, care deja a prefațat un răspuns în linia celui din 2015? Sau vrem să fim proactivi, să anticipăm tendințele politice, să intrăm în dezbatere cu o poziție care arată înțelegerea superioară a crizei și a nevoilor?” afirmă Tudorache.
Europarlamentarul mai spune că ”România trebuie să dea un semnal cu valoare de simbol al solidarității europene”.
”Putem anunța formal Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați, cât și Comisia Europeană, asupra disponibilității noastre pentru a prelua în următoarea lună până la 500 de refugiați, cu precădere femei, dat fiind riscul uriaș de abuz și discriminare la care femeile afgane vor fi supuse sub regimul taliban și aplicarea legii Sharia. În același timp, și cu acest prim pas făcut, România ar putea propune la nivel european, și chiar direct la nivelul ONU, convocarea de urgență a unui summit al liderilor dedicat preluării solidare la nivel global a unui prag de până la 500.000 de refugiați din Afganistan(…)
Universitățile din România ar putea oferi un număr de burse speciale studentelor din Afganistan, cele care foarte probabil își vor pierde dreptul de a mai studia în instituțiile de învățământ afgane.
Avem o responsabilitate ca oameni, avem o datorie ca stat, ca membri UE și NATO și vreau să cred că avem forța politica de a alege viziunea și solidaritatea în locul populismului sau, și mai rău, al precauției complice”conchide fostul ministru.
16 octombrie 2015
Iohannis: E inadmisibil ca Afganistan, ţară în care investim resurse, să devină sursă de refugiaţi
Încă de la începutul președenției sale, Iohannis s-a poziționat ferm împotriva imigrației, inclusiv cea dinspre Afganistan. Aflat la Bruxelles, în toamna anului 2015, el declara fără echivoc:
„O temă importantă pe care am discutat-o şi am aprofundat-o este legată de sursa acestui val de refugiaţi, sursa principală fiind, cum bine se ştie, zona Siria. Dar cu îngrijorare am putut să constatăm că tot mai mulţi refugiaţi vin şi din cu totul alte zone, de exemplu, Pakistan şi Afganistan. Afganistan unde şi România contribuie la pacificarea zonei cu un număr important de militari. Este după părerea noastră inadmisibil ca o ţară în care investim foarte multe resurse pentru a accelera procesul de pace să devină sursă pentru refugiați care vin în Europa, o temă unde va trebui să găsim soluții comune” spunea președintele.
”Noi când primim imigranți, nu-i primim în regim de hotel, ci ni-i asumăm. Noi dacă primim imigranți, trebuie să-i școlarizăm, să învețe limba română, trebuie integrați în societate. Societatea nu e undeva sus și așteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă într-o localitate, să fie acceptați, să-și găsească locuințe pe banii lor, nu pe banii statului, iar acolo să-și găsească locuri de muncă, pentru că nu vrem să creăm noi și noi cazuri sociale, asta înseamnă imigranți”, mai afirma Iohannis, într-o declarație din aceeași perioadă.
Ulterior, președintele s-a opus la Bruxelles cotei obligatorii de refugiați per țară și a deplîns adoptarea lor de către C.E.
Rămîne de văzut cum va răspunde acum președintele solicitării venite din partea USRPLUS, una, cum spuneam, deloc pe gustul său.
