de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
O mișcare extrem de dubioasă și cu potențiale consecințe de mari proporții: USR a înaintat un proiect de lege care va naște un organism unic în România, transformînd Direcția Generală Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne într-un hibrid parchet-serviciu secret, care va putea urmări pe oricine, va pune microfoane, va opera arestări și va putea folosi arme și forța fizică, adică ceva ce nu putea face SRI, spre exemplu, pe cînd era implicat în anticorupție. Și toate astea nu pe bază de protocoale, ci, în premieră, printr-o lege dedicată.
Direcția Generală Anticorupție (DGA) a fost înființată prin Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției. Crearea DGA a fost o consecință a angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la UE și a fost concepută ca o structură specializată pentru prevenirea și investigarea faptelor de corupție în rîndul personalului MAI, în principiu polițiști, jandarmi și pompieri.
Scopul principal al DGA – o Internal Affairs autohtonă – a fost de a asigura integritatea în cadrul MAI. La momentul înființării, DGA a fost structurată și pentru a colabora cu alte instituții, cum ar fi DNA, pentru cazurile care implicau infracțiuni de corupție de competență mai largă.
Structura și atribuțiile inițiale erau prevenirea corupției prin programe educaționale și campanii de conștientizare, investigarea infracțiunilor de corupție (luare/dare de mită, trafic de influență etc.) comise de personalul MAI, efectuarea de teste de integritate pentru a verifica comportamentul angajaților MAI, colaborarea cu procurorii pentru instrumentarea cazurilor de corupție.
În timp, însă, în special în mandatele lui Traian Băsescu și în epoca în care statul-paralel făcea ce dorea în numele anticorupției, au apărut tentații de transformare a DGA într-un organism mult mai puternic, care să poată ancheta în materie de corupție pe oricine, nu doar angajații MAI.
În 2013, guvernul Ponta dă o OUG care lărgea atribuțiile DGA, care putea ancheta pe oricine din acel moment, dar după doar cîteva luni OUG pică în parlament și DGA revine la atribuțiile inițiale.
În 2020, la sesizarea Curții de Apel Alba Iulia, ÎCCJ decide că DGA poate ancheta și alte persoane decît lucrătorii MAI.
Dar, pe 16 iunie anul acesta, tot ÎCCJ decide contrariul, la sesizarea Curții de Apel Iași: DGA nu poate ancheta decît angajații MAI. Cum, de altfel, e și logic și de bun simț.
De aici, lucrurile devin cu adevărat explozive. În timp ce presa tefelistă se pune pe bocit frînarea eforturilor anticorupție de către judecătorii Înaltei Curți și amintește că așa s-a distrus și minunăția de binom SRI-DNA, parlamentarii USR – și doar ai USR! – bagă un proiect de lege care să ”reglementeze” activitatea DGA.
E important de spus că DGA nu a avut vreodată o lege cu dedicație, acest lucru fiind specific strict SRI, SIE, SPP ori STS.
Proiectul USR efectiv sfidează decizia din 16 iunie a ÎCCJ și oferă DGA dreptul de a ancheta pe oricine.
Art. 1
(1) Direcția Generală Anticorupție este structura de poliție judiciară din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu personalitate juridică, specializată în prevenirea și combaterea corupției, în rîndul personalului ministerului.
(2) Direcția Generală Anticorupție poate desfășura, în condițiile legii, și alte activități de combatere a corupției dispuse de procurorul competent.
Acesta din urmă e alineatul magic care transformă DGA în parchet-serviciu secret.
Ce alte puteri mai are DGA prin noua lege:
Art. 7
(1) Lucrătorii poliției judiciare din cadrul DGA au competența să efectueze, în condițiile prevăzute de lege, orice acte de cercetare penală dispuse de procurorul competent, indiferent de natura infracțiunii.
(2) În vederea desfășurării activităților prevăzute la alineatul (1), lucrătorii poliției judiciare din cadrul Direcției Generale Anticorupție au dreptul de a obține informații, în condițiile stabilite prin instrucțiuni ale ministrului afacerilor interne, precum și de a folosi colaboratori, în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală.Art. 8
(1) Pentru punerea în executare a ordonanțelor dispuse de procurorul competent, DGA utilizează investigatori sub acoperire, documente și obiecte, în condițiile prevăzute de lege.
(2) În afara cadrului procesual penal, DGA asigură protejarea identității reale a polițiștilor de la alin. (1) prin măsuri specifice, în condițiile prevăzute prin ordin al ministrului afacerilor interne, inclusiv prin utilizarea de nume și coduri de identificare. DGAArt. 10
(1) DGA este autorizată să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, și stocarea datelor privitoare la faptele de corupție, în condițiile legii.
(2) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, DGA își organizează propriile baze de date, potrivit legii.Art. 11
DGA este autorizată să dețină și să folosească imobile, armament, muniție, echipamente și aparatură tehnică specifică, necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege.Art. 28
(1) În scopul realizării activităților de prevenire, investigare sau urmărire penală a faptelor de corupție sau executării pedepselor:
a) acțiunile polițiștilor DGA în spații publice, intervențiile realizate în vederea punerii în executare a ordonanțelor de delegare precum și pentru executarea unui mandat pot fi înregistrate cu mijloacele foto-audio-video din dotare, fără consimțămîntul persoanelor vizate;
b) DGA este autorizată să fixeze, ocazional, cu mijloace foto-audio-video sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activitățile din competență desfășurate în locuri publice, fără consimțămîntul persoanelor vizate, în cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că în aceste locuri publice ar putea fi comise fapte de corupție.
(2) DGA este autorizată să acceseze, în mod direct și gratuit, sistemele de supraveghere a spațiilor publice ce sunt instalate în scopul prevenirii criminalității, pazei bunurilor și protecției persoanelor sau supravegherii traficului rutier și care aparțin organelor administrației publice centrale sau locale, cu excepția celor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, atunci cînd există suspiciuni rezonabile pentru a bănui că imaginile fotografice ori înregistrările audio și/sau video prelucrate prin aceste sisteme pot servi la identificarea:
1. persoanelor care pregătesc, săvîrșesc sau au săvîrșit fapte de corupție;
2. persoanelor care au fost prezente la locul săvîrșirii fapte de corupție ori au cunoștință despre aceasta, autor sau despre banii/bunurile/avantajele avînd legătură cu fapta;
3. banii/bunuri/avantaje ce constituie obiect al faptelor de corupție.Art. 29
(1) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, polițiștii DGA sunt îndreptățiți să utilizeze mijloace de constrîngere precum: forța fizică, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau imobilizare; cătușe sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare și/sau inferioare; mijloace neletale; arme albe și de foc, mijloace adecvate sau vehicule pentru oprirea forțată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spații închise în care se găsesc persoane și bunuri ce fac obiectul unor fapte de corupție.
