COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB (PRELUARE INPOLITICS)
Este adevărat că înregistrările făcute de SRI și transmise DNA pot fi modificate cu ajutorul unor softuri speciale, încît să pară că cei interceptați spun lucruri pe care, de fapt, nu le spun? Răspunsul e afirmativ și e furnizat Inpolitics de o somitate în domeniul IT. Din păcate, răspunsul respectiv vine la pachet cu o poveste politică tristă. Una care demonstrează că cei care azi răcnesc cel mai tare contra statului paralel sunt, în realitate, exact cei care ieri l-au susținut din toate puterile. În numele altor interese decît cele de azi.
Iunie 2013. Cîteva săptămîni după numirea Laurei Kovesi în fruntea DNA în urma unui troc straniu între Băsescu, Ponta, Maior, Coldea, Udrea și cine s-o mai fi nimerit.
În Camera Deputaților are loc o dezbatere extrem de importantă, a Proiectului de Lege pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale. Altfel spus, mai multe legi din domeniul justiției și al siguranței naționale sunt modificate și puse de acord înaintea intrării în vigoare a noilor coduri.
În cadrul dezbaterilor, două voci atrag atenția asupra pericolelor ascunse în noua legislație.
Una e a UDMR-istului Marton Arpad, care denunță numeroase prevederi legislative abuzive:
”Poate vă gândiţi că aceste modificări sunt într-o direcţie bună, de respectare a rolului judecătorului, de instituire a egalităţii de arme între acuzare şi apărare, de eliminare a interceptărilor abuzive, dar nu s-a întâmplat aşa, din contră. Din toate legile speciale au fost scoase termenele maxime cât timp pot fi interceptate comunicaţiile unei persoane care erau mai mici decât cea generală, de un an, că în anumite situaţii este de ajuns să se declare o cauză pentru care se fac aceste interceptări ca să ocolească reglementările prevăzute în Codul de procedură penală”.
Nimeni din sală nu pare impresionat.
A doua e a deputatului Varujan Pambuccian, președinte al Comisie parlamentare pentru tehnologia informației, cel care a avut amendamente concrete și extrem de valoroase, menite să stopeze abzurile serviciilor secrete.
Amendamentul cheie suna în felul următor: “Orice persoană autorizată care interceptează şi/sau înregistrează comunicaţii electronice în baza prezentei legi are obligaţia să asigure semnarea datelor rezultate din activităţile de interceptare şi/sau înregistrare a comunicaţiilor electronice, utilizând o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Semnarea electronică se va face în mod automat în momentul interceptării şi/sau înregistrării comunicaţiilor electronice. Orice persoană autorizată care transmite date rezultate din activităţile de interceptare şi/sau înregistrare a comunicaţiilor electronice desfăşurate în baza prezentei legi are obligaţia să semneze datele transmise utilizând o semnătură extinsă de acelaşi tip.”
Această semnătură electronică propusă de Pambuccian, profesor universitar doctor în Informatică, urma să funcționeze ca un sigiliu, oferind garanția că datele preluate în urma înregistrărilor nu sunt ulterior procesate după bunul plac de către cei din servicii.
”Vă repet un lucru, îl spun acum, e bine să fiţi conştienţi de ceea ce vă spun: dacă înregistrez o convorbire de o oră-două cu oricare dintre dumneavoastră pot să vă fac să spuneţi ce vreţi cu vocea dumneavoastră şi cu tonalitatea vocii cum vreau eu. Există software pentru asta, de asta am făcut tot mecanismul acesta asiguratoriu, ca să nu se întâmple aşa ceva şi ca datele care ajung în instanţă să fie chiar probe” spunea deputatul, în plen.
