Orice incercare de a intelege Orientul Mijlociu folosind lexiconul european promite un dur esec si zeci de semne de intrebare. In ultimii sapte ani, dictatorul sirian Bashar al Assad, a ucis sute de mii din compatriotii sai sirieni folosindu-se de toate armele existente, legitime si ilegitime, aflate in arsenalul armatei siriene. Neluand in considerare milioanele de refugiati care au evadat din iadul lui Assad, si sute de mii de copii, femei si batrani macelariti in atacurile oarbe purtate de soldatii lui Assad impreuna cu comandourile iraniene, avioanele rusesti si mercenarii Hizballah – e clar ca nici un atac aerian purtat de SUA sau de Franta si Anglia care nu distrug bazele controlului barbar al lui Assad nu va reusi sa schimbe groaznica situatie din Siria.
Dupa sapte ani de razboi sangeros, pe parcursul carora America s-a auto dizolvat din functia de Controlor sef al lumii, un lucru e absolut clar: Barak Obama a facut ravagii in politica internationala – aproape peste tot. Da, americanii pot sa fie fericiti cu situatia economica in care traiesc dupa criza din 2008, dar catastrofa diplomatica la care a dus slabiciunea lui Obama se simte clar in cele mai periculoase zone din lume. In Orientul Mijlociu vacumul format de balbaiala lui Obama a fost rapid umplut de puternicul Vladimir Putin, care s-a pus ferm in spatele lui Assad si l-a salvat practic de la streang.
Atacurile americano-franco-engleze din ultimul weekend nu o sa fie in stare sa schimbe situatia cu nimic: rusii nu au de gand sa se miste cu nici un milimetru din Siria, Donald Trump vrea sa-si retraga soldatii de urgenta, iar Assad si prietenii sai de la Teheran continua macelul in toate zonele rebele care nu au fost inca curatate in intregime.
Daca ar avea minim de respect fata de sine insusi, Barak Obama ar trimite premiul Nobel pe care l-a primit pentru absolut nimic – inapoi in Suedia, cu scuzele de rigoare. Obama nu numai ca nu a adus pace pe pamant: Nefacand nimic si conducand o politica internationala impotenta, fostul presedinte american arata azi ca un piroman, si nu ca un lider pacifist.
Nici Donald Trump nu e cu mult mai bun decat Obama. Atacul cu rachete care a tintit industria chimica a lui Assad nici macar nu l-au zgariat pe macelarul de la Damasc. In Orientul Mijlociu, cat timp nu sunt atacati liderii – cainii latra, caravana trece. Cat timp Palatul Prezidential nu se clatina, Assad nu are de ce sa se ascunda. Trump, May și Macron trag cu rachete de la distanta, dar cel ce ia hotararile importante pentru viitorul Siriei este Putin.
La Washington, Trump publica banalitati pe Twitter, iar la Moscova Putin tace si face.
Atata timp cat americanii nu se hotarasc sa se intoarca cu toata forta militara si politica in aceasta zona, Vladimir Putin ramane cel ce hotaraste viitorul intregii regiuni.
Iar cei ce sunt obligati sa suporte consecintele slabiciunii americane sunt israelienii si statele arabe aliate Americii. Ei sunt ce care vor trebui sa se confrunte cu grosolania ruseasca, dar si cu radicalismul musulman fabricat la Teheran.
Nici o racheta americana desteapta trasa de Trump in ultimlele zile nu a schimbat cu nimic noul orizont rosu al Orientului Mijlociu.
