Potrivit sentinţei pronunţate joi de Judecătoria Moinesţi, dreptul de proprietate al oraşului Dărmăneşti asupra cimitirului din Valea Uzului trebuie radiat din cartea funciară.
Minuta şedinţei a fost publicată pe portalul instanţelor din România. Decizia Judecătoriei Moineşti nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Hotărârea a fost pronunţată după ce, în octombrie 2021, Curtea de Apel Bacău a anulat definitiv decizia Consiliului Local Dărmăneşti din martie 2019, prin care acesta a trecut cimitirul militar din Valea Uzului în domeniul public al oraşului. Oraşul a intabulat terenul cimitirului având o suprafaţa de 7979 mp pe baza acestei hotărâri.
În proces a intervenit, de partea reclamantei Consiliul Local Sânmartin, Asociaţia pentru Protecţia Drepturilor Minoritare “Mikó Imre”. Avocata consiliului local şi a asociaţiei, Júlia Kis a declarat agenţiei ungare de presă MTI că hotărârile judecătoreşti nu pot fi niciodată anticipate, dar după ce instanţa a anulat definitiv hotărârea consiliului local care a servit drept bază pentru înscrierea în cartea funciară, hotărârea de acum a fost de aşteptat. Avocata a mai adăugat că se aşteaptă în zilele următoare motivarea sentinţei din februarie a.c. prin care Tribunalul Judeţului Bacău a revocat şi autorizaţia de construire emisă pentru reamenajarea cimitirului. În cazul în care decizia nu va fi atacată, ea trebuie pusă în aplicare, iar crucile amplasate ilegal trebuie îndepărtate din cimitir.
În martie 2019, Consiliul Local Dărmăneşti a trecut cimitirul militar din Valea Uzului în domeniul său public, iar în luna aprilie a amenajat o parcelă românească în cimitirul militar din localitatea depopulată aflată la limita dintre judeţele Harghita şi Bacău. Anterior, cimitirul a fost îngrijit de comuna Sânmartin, iar comunitatea maghiară îl consideră un cimitir militar maghiar.
În data de 6 iunie 2019, mii de români au intrat cu forţa în cimitir pentru a participa la inaugurarea solei româneşti şi monumentului printr-o slujbă religioasă, după ce secuii au încercat să împiedice ocuparea cimitirului formând un lanţ uman în jurul acestuia.
La o săptămână după aceste violenţe, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor a clarificat faptul că cei 149 de militari, ale căror nume au fost citite în cursul ceremoniei care a avut loc după ocuparea cu forţa a cimitirului, nu se odihnesc, de fapt, în cimitirul militar din Valea Uzului. Naţionaliştii care au ocupat atunci cimitirul – dintre care mai mulţi au fost aleşi, între timp, deputaţi şi senatori în culorile AUR – au organizat mai multe depuneri de coroane în cimitir în cinstea militarilor români ale căror rămăşiţe, potrivit poziţiei oficiale româneşti, nu se află acolo.
