Se împlinesc 23 de ani de la agresiunea NATO asupra Serbiei, respectiv atunci Republica Federală Iugoslavia, 24 martie 1999.
Formal, ordinul fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, ceea ce a fost un precedent, fostului comandat de atunci al forțelor aliate, generalul american Wesley Clark, a venit din partea secretarului general al NATO Javier Solana.
RSI a fost atacată ca și presupus vinovat pentru catastrofa umanitară din Kosovo și Metohia, dar și din cauza negocierilor eșuate despre viitorul statut al provinciei care au avut loc la Rambouillet și Paris. Nouăsprezece țări NATO au bombardat Serbia cu nave din Marea Adriatică, precum și din 4 baze aeriene din Italia, fiind bombardate apărarea antiaeriană și alte obiective ale Armatei Iugoslaviei.
Conform datelor Ministerului Apărării Serbiei în cursul agresiunii NATO au fost uciși 2.500 civili, printre care 89 de copii și 1.031 de apartenenți ai armatei și poliției. Nu există oraș din Serbia care nu a fost ținta agresiunii NATO. A fost distrusă o mare parte a infrastructurii, obiective economice, școli, instituții de sănătate, monumente ale culturii, biserici și mănăstiri.
