Geografia nu permite Ungariei o ieşire directă la mare, dar acest lucru nu împiedică guvernul de la Budapesta să-şi facă port maritim. Aşa cum China încearcă să-şi croiască drum fizic şi comercial prin Europa de Est spre inima continentului, spre consumatorii mai bogaţi din zona euro, la fel şi Ungaria ţinteşte Vestul. Îşi dezvoltă propriul port la Mediterana, în Italia, pe un teren cumpărat în zona portului Trieste.Un drum de la Budapesta la Trieste durează, pe autostradă, via Slovenia, circa 6 ore, iar cu trenul cam 10 ore, cât o călătorie Bucureşti-Timişoara.Guvernul maghiar spune că investiţia va ajuta companiile ţării să accelereze transporturile cu exporturi. Este vorba de o investiţie de circa 100 de milioane de euro făcută de compania de stat maghiară Adria Port într-un terminal polivalent în zona Noghere. Terenul cu pricina are o suprafaţă de 32 de hectare şi este concesionat pe 60 de ani. Exporturile maghiare vor ajunge la mare cel mai probabil pe calea ferată, având în vedere parteneriatele încheiate de Adria Port cu Rail Cargo Austria şi cu Hamburger Hafen & Logistik, scrie Ziarul Financiar.
Ruta şi sistemul sunt deja folosite de companiile ungare care exportă. Traficul, în punctul de maxim, s-a situate la circa 1.050 de trenuri pe an. Investiţia maghiară a fost înlesnită de Consiliul de Stat al Italiei şi când portul va fi gata va putea gestiona cel puţin 70-80 de mii de containere pe an, sau două milioane de tone de mărfuri anual, potrivit Hungary Today. Aceasta înseamnă că portul va avea şi facilităţi logistice. Presa maghiară speculează că proiectul este posibil mulţumită alianţei dintre premierul maghiar Viktor Orban şi Matteo Salvini pe când politicianul italian de extremă dreapta era ministru de interne.
Guvernul lui Orban a emis în vara acestui an un decret pentru înfiinţarea până în septembrie a unui fond – Termofold Magantokealap, sau Fondul de private-equity pentru teren agricol – cu scopul de a achiziţiona terenuri agricole în Europa Centrală şi de Est.
Justificarea oficială este de a „pune bazele pentru expansiunea internaţională a companiilor agricole maghiare“. Fondul ar urma să aibă resurse financiare de 400 de milioane de euro, din care 70% ar proveni de la bugetul de stat. Multă vreme, proiectul a fost înconjurat de secrete, însă veştile despre planurile Budapestei au ajuns şi la presa slovacă şi i-au neliniştit pe conducătorii Slovaciei.