În cadrul planului de acţiune pentru relansarea economiei, guvernul a hotărât introducerea unei noi construcţii de credit pentru întreprinderile mici şi mijlocii aflate în situaţie dificilă din cauza epidemiei de coronavirus – a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orbán joi, la deschiderea anului economic organizată de Camera de Comerţi şi Industrie a Ungariei (MKIK). Aceştia pot împrumuta un credit scutit de dobândă de până la 10 milioane forinţi (28 105 euro) pe o perioadă de 10 ani, al cărui rambursare trebuie începută doar după 3 ani, transmite agenția maghiara de stiri MTI.
Premierul a explicat: înaintea epidemiei, economia ungară a
atins recorduri, însă criza cauzată de pandemia de coronavirus – cu
toate că nu a putut s-o pună la pământ – i-a dat economiei “o mare
lovitură la stomac” şi a venit vremea defensivei.
Prim-ministrul a făcut un bilanţ al planului de acţiune pentru
protecţia economiei deja încheiat, care – a spus – şi-a atins
scopul, menţinerea locurilor de muncă, dat fiind că, în decembrie
2020, efectivul forţei de muncă a fost identic cu cel dinaintea
epidemiei, din decembrie 2019. Numărul celor încadraţi în muncă în
Ungaria a atins din nou cifra de 4,5 milioane – a subliniat,
adăugând că rata şomajului în Ungaria este a 3-a cea mai redusă în
UE.
Dintre instrumentele planului de acţiune pentru protecţia
economiei, premierul a prezentat moratoriul privind amânarea
ratelor de credite – datorită căruia familiile şi întreprinzătorii
au rămas cu 3000 miliarde de forinţi (8,43 miliarde euro) în plus –
şi sprijinul acordat pentru salarii în sectoarele aflate în
dificultate. El a precizat că aceste sectoare au fost scutite de
plata taxei de contribuţie socială şi de jumătate din impozitul
profesional, în plus, 1434 întreprinderi din Ungaria au beneficiat
de sprijin pentru investiţii, prin care au fost păstrate 280 000 de
locuri de muncă şi au fost create câteva zeci de mii noi.
Potrivit premierului, guvernul a rezistat tentaţiei de a trece
– pe perioada crizei – la un regim economic bazat pe ajutoare.
În expunerea sa, prim-ministrul a considerat că sistemul de
restricţii impus din cauza epidemiei de coronavirus este stabil.
În timp ce în Europa de Vest gestionarea crizei constă din
relaxări şi restricţii periodice – care poate costa viaţa a mai
multe sute de oameni -, sistemul ungar este construit din luna
noiembrie, conform consultării naţionale din vară, pe restricţiile
elaborate de comun acord – a spus premierul.
El a anunţat lansarea unei noi consultări naţionale la mijlocul
lunii februarie, de data aceasta online, despre chestiuni legate de
relaxare.
“Noua perioadă economică va începe cu administrarea vaccinului
la scară largă” – a declarat Viktor Orbán, repetând că guvernul nu
consideră vaccinul o problemă politică, “pentru noi este indiferent
dacă pisica este neagră sau albă, numai să prindă şoareci”.
Premierul a afirmat: în urma consultării naţionale din
februarie, guvernul “va putea lua decizii începând cu 1 martie, 1
aprilie sau 3 aprilie, de ziua Paştelui. Atunci viaţa noastră va fi
cu siguranţă mai liberă decât acum, dacă vom respecta regulile în
mod disciplinat.”
Cu privire la planul de acţiune de relansare a economiei,
premierul a spus că acesta va fi realizat în trei etape, care
corespund perioadelor 1 ianuarie – 1 aprilie, 1 aprilie – 1 iulie
şi de la începutul lui iulie până în octombrie.
Dintre măsurile deja aplicate, el a evidenţiat reducerea TVA pe
construirea de locuinţe la 5%, creditul preferenţial de 6 milioane
forinţi (16 863 euro) pentru renovarea locuinţelor – din care
jumătate reprezintă un sprijin nerambursabil -, începerea
reconstituirii celei de-a 13-a pensii, precum şi scutirea de
impozitul pe venit al tinerilor sub 25 de ani, care va fi introdusă
din 2022. În legătură cu construirea locuinţelor noi, a menţionat
că obiectivul este realizarea a 40 000 de locuinţe pe an.
Privind a doua etapă a planului de relansare a economiei care
va începe în aprilie, premierul a explicat: planul este concentrat
asupra învăţământului superior, ministrul finanţelor, Mihály Varga
a prevăzut o dezvoltare în valoare de 1500 miliarde forinţi (4,21
miliarde euro). Prim-ministrul speră totodată că suma va putea
ajunge până la cifra de 2000 miliarde forinţi (5,62 miliarde euro),
adăugând că “universităţile care vor să se transforme” vor putea
face acest lucru până în 1 aprilie.
Etapa a treia va fi cea a marilor dezvoltări şi va începe în
iulie, în esenţă fiind axată pe energia verde, pe construirea unei
economii circulare şi pe digitalizarea completă a economiei – a
relatat premierul.
El a completat: în anumite chestiuni – privitoare la valorile
de bază ale familiei şi la migraţie – Ungaria se va opune cu tărie
Bruxelles-ului, în alte subiecte însă – cum ar fi economia verde
sau digitalizarea – este cel mai puternic aliat al acestuia.
El a menţionat de asemenea că Ungaria vrea să păstreze poziţia
importantă pe care o deţine în regiune în privinţa trecerii de la
automobile tradiţionale la cele electrice.
În plus, el şi-a exprimat expectativa privind regresului
economiei ungare în anul 2020, apreciind că acesta va fi mai
aproape de 5% decât de 6%.
În sfârşit, expunerea premierului a abordat şi evoluţia
proporţiei proprietăţii ungare în economia internă: aceasta
constituie astăzi 59% în sectorul energetic (faţă de 29% în 2010),
57% în sectorul bancar (40% în 2010), 55% în mass-media (34% în
2010). Totodată el a observat că în sectorul comerţului cu
amănuntul schimbarea nu a reuşit, adăugând că se aşteaptă în viitor
o proporţie peste 50% a proprietăţii ungare în sectorul informaţiei
şi comunicării, în construcţii şi în producţia vehiculelor de cale
ferată.
