spot_img
0.5 C
București
vineri, ianuarie 27, 2023
AcasăAnalizeUngaria anunță un centru de networking al maghiarilor din lume

Ungaria anunță un centru de networking al maghiarilor din lume

-

Deşi începând cu 2015, peste viaţa de zi cu zi şi-a pus amprenta imigraţia ilegală, din 2020 pandemia, iar de anul acesta şi războiul din Ucraina, toate acestea au consolidat maghiarii din diaspora şi din Bazinul Carpatic, a declarat Katalin Szili, însărcinatul premierului ungar pentru problemele legate de autonomie, pentru cotidianului „Magyar Nemzet”. Aceasta a adăugat: consideră că grija pe care statul maghiar o poartă maghiarilor, indiferent de locul în care trăiesc în lume, este una fără egal.

- Reclama -

Politicianul, care lucrează din 2015 ca însărcinat al premierului ungar pentru problemele legate de autonomie, a declarat, într-un interviu publicat în ediţia de miercuri a cotidianului, că oriunde s-a deplasat în lume în ultimii şapte ani, a constatat că Ungaria este privită ca o ţară care oferă siguranţă pentru oamenii care locuiesc acolo, o ţară care îşi protejează cetăţenii.

Katalin Szili a vorbit şi despre faptul că a deveni unul dintre curatorii Universităţii din Pécs. “În acest fel, putem conecta şi mai bine maghiarii din diaspora şi maghiarii din Bazinul Carpatic”, a spus aceasta. Katalin Szili a spus, de asemenea, că este mândră de faptul că în timp ce anul trecut, Pécs s-a aflat pe locul 44 al clasamentului celor 956 de universităţi “verzi” din lume, anul acesta a ajuns pe locul 21 din 1050 de universităţi. În opinia sa, cel mai dificil lucru va fi să mai avanseze instituţia de învăţământ în acest clasament, astfel încât în următorii patru sau cinci ani să fie printre primele 20 de universităţi din lume.

Însărcinatul premierului ungar a mai spus că se doreşte crearea unui centru de networking al maghiarilor din lume, unde maghiarilor să li se ofere formare educaţională, culturală şi ştiinţifică. O iniţiativă a acestui proiect este proiectul şcolii mondiale a maghiarilor, a explicat Katalin Szili. “Dorim să sprijinim talentele din Bazinul Carpatic şi din diaspora cu burse sportive universitare, bazându-ne pe Academia de Baschet László Rátgéber. Mai multe dintre facultăţile noastre oferă cursuri şi dincolo de graniţă, de exemplu, la Odorheiu Secuiesc are loc o formare de asistente medicale şi manageri medicali, iar la Sfântu Gheorghe există un program de studiu în arte asigurat împreună cu Universitatea “Sapientia”. Ne-am dori să îi implicăm şi pe tinerii talentaţi ceangăi din Moldova, să le oferim şi lor burse şi oportunităţi”, a spus oficialul ungar.

Katalin Szili a menţionat cartea “Zece din treizeci”, redactată de ea, care prezintă aspiraţiile de autonomie ale perioadei 2010-2020. Volumul acoperă acei zece ani din treizeci care pot fi legaţi de al doilea, al treilea şi al patrulea guvern Orbán, în timpul cărora au avut loc cele mai mari schimbări în politicile naţionale, a spus politicianul. Katalin Szili a adăugat că a fost început şi un proiect realizat împreună cu Institutul Naţional de Cercetare în Politici Naţionale, care urmăreşte creşterea gradului de informare juridică prin publicarea unui manual informativ despre legislaţie, fiind publicate deja cele dedicate maghiarilor din Slovacia, Ucraina Subcarpatică şi Transilvania. “Am adunat legislaţia privind minorităţile din ţările respective, legislaţia care poate fi aplicată în viaţa de zi cu zi”, a spus Szili. A fost finalizat şi manualul dedicat maghiarilor din Slovenia, iar acum se lucrează la cele destinate maghiarilor din Croaţia şi Austria, a mai adăugat însărcinatul premierului ungar.

Katalin Szili a relatat, totodată, că împreună cu Ferenc Kalmár, însărcinatul ministerial responsabil pentru politica de vecinătate în cadrul Ministerului de Externe şi al Comerţului Exterior din Ungaria, au dezvoltat cinci puncte, oferind noi principii în politicile naţionale, printre altele, cu privire la faptul că problema minorităţilor naţionale constituie o temă europeană, şi nu una internă; pe lângă drepturile individuale trebuie recunoscute şi drepturile colective; apartenenţa la o naţiune nu este identică mereu cu cetăţenia; în constituţia tuturor ţărilor trebuie inclus faptul că minoritatea care trăieşte acolo reprezintă un factor constitutiv al statului; în cele din urmă, al cincilea punct arată că protejarea identităţii nu poate exista fără luarea în considerare a problemelor minorităţilor naţionale.

spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img