Ungaria acuză România din SUA în scandalul gazelor și cere presiuni internaționale/ Șeful companiei de distribuție maghiară a gazelor la București: „Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”

0

Chestiunea aprovizionării cu energie este una ce ţine de securitate în Europa Centrală, motiv pentru care a venit timpul să punem capăt discursurilor duplicitare şi să spunem răspicat că în domeniul aprovizionării energetice din centrul Europei vor exista progrese, doar dacă infrastuctura va fi realizată din resurse americane sau unionale, a declarat miercuri prin telefon pentru agenţia ungară de presă MTI, Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior.

Ministrul de externe susţine şi importanţa păstrării presiunii internaţionale pentru ca România să înceapă exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră începând cu 2022. Totodată, această presiune trebuie menţinută şi pentru ca terminalele LNG să fie în sfârşit construite în zona Europei Centrale.

Szijjártó discută la Washington cu responsabilul american pentru energie, fiind a treia oară în decurs de o lună şi jumătate când şeful diplomaţiei ungare se întâlneşte cu un membru al Administraţiei de la Casa Albă. Pe lângă acestea, Szijjártó a avut o întrevedere cu ministrul israelian al energiei, va avea o prezentare la Conferiţa World Gas şi va discuta cu liderii celui mai mare concern energetic internaţional.

Péter Szijjártó a declarat: până când SUA sau UE nu oferă sprijin pentru un mare proiect de infrastuctură energetică în Europa Centrală “rămâne un vis” ca gazele naturale americane sau
din oricare altă parte a lumii să joace un rol în alimentarea energetică în Europa Centrală. De aceea este important să punem capăt perioadei discursurilor duplicitare şi a dublei măsuri, iar chestiunea resurselor de energie din Europa Centrală să nu fie privită de către marii actori politici ai lumii ca miza unor jocuri geopolitice, a afirmat ministrul ungar al Afacerilor Externe.

Acesta consideră că este necesară creşterea presiunii internaţionale pe acele ţări din regiune care, cu încălcarea acordurilor bilaterale şi europene, nu asigură folosirea bidirecţională a conductelor şi interconectoarelor de gaze naturale. Astfel de ţări sunt România şi Croaţia, a adăugat ministrul ungar.

Miercuri șeful FGSZ, firma maghiară care asigură transportul de gaze de la Marea Neagră, Kristof Terhes, a lansat mesaje provocatoare referitoare la producția de gaze din Marea Neagră, consumul din România și interconectarea prin conducta BRUA. Reamintim că anul trecut, Ungaria a decis unilateral să oprească BRUA pe teritoriul său, să nu mai investească pentru interconectarea cu Austria, așa cum prevedea proiectul inițial, și să redirecționeze gazele către alte state din jur.

Șeful FGSZ spune că producția din Marea Neagră va ajunge în Ungaria, iar de acolo în Slovacia și indirect către Austria. Mai spune că transportul va fi disponibil și către Ucraina, Serbia sau Croația. Practic, mesajul este că centrul de distribuție al gazelor românești se află în Ungaria.

Însă, aceste declarații intră în contradicție cu intențiile din ultima perioadă ale operatorilor din Marea Neagră de a livra gazele către Ucraina și Bulgaria, nu și în Ungaria. Operatorii ar urma să utilizeze conductele de tranzit deja existente Isaccea (la granița cu Ucraina)- Negru Vodă (la granița cu Bulgaria). Sunt trei conducte de tranzit: una cu o capacitate de 8 miliarde de metri cubi pe an, iar celelalte două cu capacități de 10 miliarde metri cubi pe an. În Marea Neagră s-ar afla rezerve de circa 200 de miliarde metri cubi de gaze, putând fi extrase 6-7 miliarde metri cubi pe an sau chiar mai mult, scrie HotNews.

Kristof Terhes a afirmat pe un ton ironic că România nu are capacitatea de a consuma gazele din Marea Neagră, deoarece nu are industrie, nu are petrochimie, iar populația este racordată la rețea doar în proporție de 30-35%, spre deosebire de 95% din locuitorii Ungariei. „Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?„, a afirmat ironic șeful FGSZ.