În opinia lui Katalin Szili, integrarea în România a comunităţii maghiare din Transilvania înseamnă doar asimilare dacă nu i se acordă drepturi colective. Însărcinatul prim-ministrului ungar şi-a exprimat opinia la adunarea delegaţilor Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), după ce a transmis cuvintele mulţumire a vicepremierului Zsolt Semjén şi secretarului de stat Árpád János Potápi pentru mobilizarea la alegerile parlamentare din Ungaria şi pentru rolul consiliului în colectarea voturilor prin corespondenţă în Transilvania, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Katalin Szili a apreciat: naţiunea maghiară nu a fost niciodată atât de puternică, unită şi hotărâtă în obţinerea şi asigurarea garanţiilor păcii, securităţii şi prosperităţii.
Ea a mulţumit CNMT pentru poziţia sa fermă în privinţa autonomiei.
“Transmit şi cu această ocazie societăţii majoritare româneşti: să nu-i creadă pe politicienii lor. Eforturile noastre nu urmăresc separarea, ci transformarea – pe baza principiului european al subsidiarităţii – într-o comunitate care îşi poate hotărâ propria soartă. Trebuie să continuăm dialogul pentru ca toată lumea să înţeleagă: miza este supravieţuirea unei comunităţi, viitorul ei, identitatea copiilor şi nepoţilor noştri” – a spus Katalin Szili.
Politiciana a criticat politica românească raportată la minorităţi pentru faptul că, în ultima perioadă, justiţia a anulat hotărârea guvernului respectiv ordinul Ministerului Educaţiei, prin care a fost aprobat steagul oraşului Sfântu Gheorghe, respectiv a fost decretată înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic “Rákóczi Ferenc” din Târgu-Mureş.
“O ţară europeană care se respectă cât de puţin nu ar trebui să facă asemenea lucruri” – a spus ea.
În opinia sa, integrarea comunităţii maghiare în România necesită recunoaşterea drepturilor colective în această ţară. “În lipsa drepturilor colective, integrarea înseamnă doar asimilare” – a adăugat. O altă exigenţă formulată de politiciană este recunoaşterea de către Constituţia României a comunităţii maghiare din România ca factor constituent al statului, aşa cum şi constituţia Ungariei recunoaşte caracterul constituent al minorităţilor naţionale.
Ea a considerat că următorul pas în politica naţională ar trebui să fie adresarea la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru ca aceasta să recunoască dreptul la păstrarea identităţii naţionale ca drept fundamental al omului, aşa cum a procedat şi în cazul dreptului la un mediu curat şi sănătos.
“Trebuie să ne adresăm lumii globale în vederea recunoaşterii dreptului la identitatea naţională, de vreme ce identitatea este privită ca o problemă atât de importantă în chestiuni precum LGBTQ” – a spus însărcinatul prim-ministrului ungar.
