Pandemia de Covid-19, lipsa paturilor la ATI, protestele antirestricții impuse de guvern, criza economică și lipsa locurilor de muncă pălesc, în această perioadă, în fața nevoii Administrației Prezidențiale de a-și orna pereții Palatului Cotroceni cu lucrări artistice de patrimoniu, se arată într-un material publicat azi de Jurnalul Național.
Astfel încât, pe data de 7 aprilie 2021, premierul Florin Cîțu, ajutat de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și de Secretarul General al Guvernului, Tiberiu Horațiu Gorun, a semnat o Hotărâre de Guvern, publicată abia la începutul acestei săptămâni în Monitorul Oficial, prin care 17 tablouri se transferă de la RA-APPS către Administrația Prezidențială. Una dintre lucrările reprezentative transferate în această manieră este semnată de pictorul Alexandru Bassarab și se numește “Car cu boi trecând apa”. Altele, tot ale lui Bassarab, se numesc ”Peisaj” și ”Țăran pe bancă”.
Cele 17 lucrări, semnate de autori precum Alexandru Bassarab, Nicolae Vermont, T. Tudor Vulcan, Sabin Bălașa, N. Stăncescu, Constantin Mihalcea-Bragă, Dumitru Ghiață, Komon Lighi, Alexandru Henția, Ștefan Popescu, Elena Herța Udrăreanu sau AD. Kaufman se află în domeniul public al statului și, până în data de 7 aprilie 2021, s-au aflat în administrarea RA-APPS. Numai că, prin Hotărâre de Guvern semnată de Florin Cîțu, ele au trecut în administrarea Administrației Prezidențiale, “în vederea expunerii în spațiile din Complexul «Palat Cotroceni»”. Pentru cele 17 lucrări care fac obiectul acestei hotărâri de Guvern președinția achită o valoare totală de 10.885 de lei, mai informează ziarul.
Dorința președintelui de a fi înconjurat de frumos comportă, am spune, și unele mici riscuri. Cum ar fi achiziția, în plin scandal al așa-zisei recrudescențe a antisemitismului în România, a unor opere de artă create de cel considerat cel mai mare pictor al mișcării legionare din România și un mare apologet al lui Corneliu Zelea Codreanu.
Pentru că pictorul Alexandru Bassarab a fost un fascist și un stîlp al Gărzii de fier, comandant legionar și șef al familiei legionare ”Ideea Româneascã”. În 1937, el a devenit deputat pe listele partidului legionar Totul pentru țară, creat după dizolvarea Gărzii de fier și condus, de facto, de Corneliu Zelea Codreanu. În 1940, partidul și-a schimbat numele în Mișcarea Legionară. În 1937, tablourile lui Bassarab (foto sus Arhanghelul Mihai, simbolul Legiunii) au fost expuse, inclusiv tablourile luate de Președinție, la loc de cinste în cadrul unei expoziții în sediul Casei verzi din București, unul dintre sediile legendare ale Gărzii de fier. La înmormîntarea lui Zelea Codreanu, din decor au făcut parte și reproduceri supradimensionate ale unor lucrări de Bassarab, onoarea supremă, s-ar spune. Bassarab era, oricum, cunoscut pentru tablouri ale sale înfățișînd mari legionari precum Codreanu, Ion Moța ori Gheorghe Clime, președinte al partidului Totul pentru țară. ”Aproape toate gravurile lui Bassarab înfățișau bărbați legionari pozînd brav și hotărît, adesea purtînd arme sau fiind însoțiți de arhangheli” scria istoricul Roland Clark, autorul volumului ”Activismul fascist în România interbelică”.
Participant activ la rebeliunea legionară, Bassarab a fost arestat și trimis pe frontul de răsărit, unde a și murit, în 1941.
Dar opera lui dăinuie, iar, de acum, o face la cel mai înalt nivel, prin eforturile guvernului Cîțu și ale președintelui Iohannis