Judecatorii Ovidiu Richiteanu-Nastase si Mariana Constantinescu de la Curtea de Apel Bucuresti l-au condamnat pur si simplu fara probe in iunie 2020 pe fostul locotenent-colonel SRI Daniel Dragomr, incalcandu-i dreptul la un proces echitabil. De asemenea, cei doi magistrati au ignorat principiul de drept „in dubio pro reo”, care spune ca atunci cand acuzatiile sunt indoielnice, situatia trebuie interpretata in favoarea inculpatului.Sunt principalele idei ce se desprind din opinia separata (pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate) facuta de catre presedintele completului de judecata, magistratul Ciprian Alexandru Ghita, cel care s-a pronuntat pentru achitarea colonelului Dragomir in ceea ce priveste acuzatiile de trafic de influenta si spalare de bani formulate de catre Directia Nationala Anticoruptie, scrie Lumea Justiției.
DEZVĂLUIRILE DIN LUMEA JUSTIȚIEI:
Amintim ca la fond, in decembrie 2016, judecatorul Mihai Balanescu de la Tribunalul Bucuresti pronuntase achitari pentru trafic de influenta si spalare de bani, dar condamnare la un an cu suspendare pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata. De altfel, mentionam ca judecatoarea Mariana Constantinescu a intrat in complet ca urmare a divergentei dintre magistratii Ciprian Ghita si Ovidiu Richiteanu-Nastase.
Ciprian Ghita a optat si pentru achitarea Marinelei Dragomir (sotia colonelului) in ceea ce priveste acuzatiile de spalare de bani si complicitate la trafic de influenta, dar pentru condamnarea ei in ceea ce priveste acuzatia de fals in inscrisuri sub semnatura privata – insa tot cu renuntarea la aplicarea pedepsei. Motivul renuntarii la aplicarea pedepsei tine in principal de lipsa antecedentelor penale a sotilor Dragomir, precum si de buna lor situatie sociala.
In schimb, amintim ca balanta a fost inclinata de catre judecatorii Richiteanu-Nastase si Constantinescu, care i-au condamnat pe sotii Dragomir pentru toate cele trei acuzatii de mai sus: 3 ani si 10 luni cu executare pentru locotenent-colonel, respectiv 1 an cu suspendare pentru sotia acestuia, fost plutonier-major al Serviciului Roman de Informatii (click aici pentru a citi).
Cu ambasadorul olandez cum ramane?
Revenind la opinia separata a judecatorului Ghita, trebuie sa spunem ca aceasta se bazeaza atat pe subrezenia probelor prezentate de catre DNA, cat si pe declaratiile a mai multor martori, care invalideaza acuzatiile parchetului anticoruptie. Cei mai importanti dintre martori sunt fostul ministru al Agriculturii Daniel Constantin (foto 2) si fostul presedinte al ANAF Gelu Diaconu (foto 3).
Facem o paranteza: atat Constantin, cat si Diaconu, in depozitiile date sub juramant, au vorbit despre felul in care ambasadorul Olandei la Bucuresti in perioada 2012-2015, Matthijs van Bonzel (foto 4), a incercat sa faca trafic de influenta pe langa fiecare dintre cei doi fosti oficiali, in sprijinul unor afaceristi. Dupa cum ati ghicit deja, DNA nu a anuntat nicio ancheta impotriva fostului ambasador (click aici pentru a citi).
Caz de CEDO
De asemenea, Ciprian Ghita remarca faptul ca inculpatului i-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil, prin aceea ca instanta Curtii de Apel Bucuresti ar fi trebuit sa il audieze pe martorul-denuntator Rami Ghaziri, in conditiile in care declaratiile date de catre acesta la fond, la Tribunalul Bucuresti, difereau considerabil de cele de la DNA, din faza de urmarire penala. In schimb, Ghaziri, aflat in Liban, a refuzat sa raspunda la noile intrebari ale CAB, pretextand ca oferise deja explicatii la urmarirea penala si la TMB. Or, cata vreme aceste declaratii se bateau cap in cap, aparea un dubiu care ar fi trebuit interpretat in favoarea celor doi inculpati. Asta cu atat mai mult cu cat ceilalti martori si-au mentinut afirmatiile in favoarea sotilor Dragomir, puncteaza Ghita.
Tocmai in aceasta privinta, a incalcarii dreptului la un proces echitabil, se pune problema daca Daniel si Marinela Dragomir vor da Romania in judecata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, cerand ca CEDO sa constate incalcarea articolului 6 din Conventie.
Inainte sa va prezentam opinia separata a judecatorului Ciprian Alexandru Ghita, mentionam ca vom reveni cu alt articol, privind argumentele magistratilor CAB Ovidiu Richiteanu-Nastase si Mariana Constantinescu.
Redam principalele pasaje din opinia separata a lui Ciprian Ghita (vezi facsimil):
„Desi a dat dovada de severitate fata de inculpatii, condamnandu-i fara retinerea circumstantelor atenuante la pedeapsa inchisorii de 1 an pentru savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma participatiei improprii, prima instanta a realizat o analiza corecta a probatoriului administrat, constatand faptul ca acesta nu confirma nici savarsirea infractiunilor de trafic de influenta si spalare de bani, de catre inculpatul Dragomir Daniel si nici a infractiunilor de complicitate la trafic de influenta si spalare de bani, de catre inculpata Dragomir Marinela Zoica.
Potrivit art. 103 alin. 2 cod procedura penala, „Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila.”
Insa, in prezenta cauza, probele administrate in faza de urmarie penala, in faza judecatii de prima instanta sau cele administrate in apel, readministrate pentru acoperirea sanctiunii nulitatii absolute determinate de participarea, in stare de incompatibilitate a judecatorului Purigiu Florin, nu confirma savarsirea infractiunilor de trafic de influenta si spalare de bani de catre inculpatul Dragomir Daniel si nici savarsirea infractiunilor de complicitate la trafic de influenta si spalare de bani de catre inculpata Dragomir Marinela Zoica.
In ceea ce priveste infractiunea de trafic de influenta, art. 291 din noul cod penal are un continut asemanator cu cel al incriminarii cu aceeasi denumire marginala din art. 257 codul penal din 1969, text normativ care reprezinta corespondentul infractiunii examinate.
Ca si in reglementarea anterioara, traficul de influenta reprezinta, in esenta, o speculare, o exploatare a influentei pe care faptuitorul o are sau lasa sa se creada ca o are asupra unui functionar public. Elementul material al infractiunii de trafic de influenta consta in primirea sau pretinderea de bani sau alte foloase ori in acceptarea de promisiuni sau daruri. Pentru existenta infractiunii este necesar ca faptuitorul sa aiba influenta sau sa lase sa se creada ca are influenta asupra unui functionar.
Noul Cod Penal a inserat o noua conditie necesara pentru realizarea laturii obiective a infractiunii, respectiv aceea ca faptuitorul sa promita cumparatorului de influenta ca il va determina pe functionarul public sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri.
In lipsa promisiunii faptuitorului ca il va determina pe functionarul public sau alta persoana dintre cele prevazute de lege sa aiba conduita solicitata de cumparatorul de influenta, fapta de a pretinde, primi ori accepta promisiunea de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public in vederea determinarii acestuia sa indeplineasca, sa nu indeplineasca, sa urgenteze ori sa intarzie indeplinirea unui act ce intra in indatoririle sale de serviciu sau sa indeplineasca un act contrar acestor indatoriri, nu constitute infractiunea de trafic de influenta.
In urma evaluarii realizate potrivit art. 103 alin. 1 cod procedura penala, rezulta ca, in prezenta cauza, nu exista probe referitor la pretindere de bani sau alte foloase, de catre inculpatul DRAGOMIR DANIEL, de la martorul denuntator GHAZIRI RAMI (administrator al S.C. AGROLI GROUP S.R.L. si AVICOLA CREVEDIA S.A.), prin intermediul lui EMILE KHARRAT (auditor financiar si cenzor al S.C. AVICOLA CREVEDIA S.A.), pentru a-si folosi influenta, prin prisma functiei detinute, asupra unor functionari publici, factori de decizie in cadrul Ministerului Finantelor, Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Garda Financiara, promitand, totodata, determinarea acestora sa indeplineasca sau sa nu indeplineasca un act ce intra in indatoririle lor de serviciu sau un act contrar acestor indatoriri, respectiv, rambursarea la timp a sumelor solicitate cu titlu de TVA de la Bugetul de stat de firmele martorului denuntator sau stoparea unor controale fiscale.
Probatoriul administrat in cauza confirma doar interesul urmarit constant de GHAZIRI RAMI, inca din luna decembrie 2011, privitor la primirea de la A.N.A.F. a unor mari sume de bani cu titlu de rambursari T.V.A., aspect retinut si de adresa nr. 001.145.218 din 30.06.2014 a Serviciului Roman de Informatii (vol.1 d.u.p. file 297-298, unitatea informationala nr.960178300/20.01.2012).
In acest sens, deosebit de relevante sunt declaratiile martorilor DIACONU GELU STEFAN, Presedinte A.N.A.F. in perioada aprilie 2013-februarie 2016 si CONSTANTIN DANIEL, fost Ministru al Agriculturii, care au aratat ca, cel care a „facilitat” intalnirile cu „persoanele influente” fiind ambasadorul Olandei, diplomat cu care GHAZIRI RAMI mentioneaza ca „am o relatie buna”.
Astfel, martorul DIACONU GELU-STEFAN, Presedinte A.N.A.F. in perioada aprilie 2013 – februarie 2016, a mentionat in fata instantei de fond ca „nu il cunostea pe numitul GHAZIRI RAMI si nici firma la care era administrator, SC AGROLI GRUP SRL, dar l-am vazut o singura data cu prilejul unei intalniri ce mi-a fost solicitata in calitate de Presedinte ANAF de catre ambasadorul Olandei”. A mai precizat martorul ca „GHAZIRI RAMI era politicos, mai acid era ambasadorul… in orice caz, modalitatea prezentarii situatiei firmei Agroli de catre un ambasador este complet neuzuala, de aceea am facut si o declaratie publica in acest sens, ulterior… exclud mentiunile facute in declaratia facuta la parchet de GHAZIRI RAMI ca nereala, este usor insidioasa, daca nu ar fi fost ambasadorul probabil ca nu ne-am fiintalnit ca institutie cu SC Agroli”.
Martorul CONSTANTIN DANIEL, fost Ministru al Agriculturii, a precizat ca „nu imi mai aduc aminte perioada..cand prin cabinet mi-a fost prezentata o cerere a ambasadorului Olandei pentru o intalnire cu mine fara a se detalia si scopul vizitei..intr-un interval scurt am dat curs cererii, iar ambasadorul s-a prezentat la minister in cabinetul meu alaturi de 2 persoane pe care nu le cunosteam..erau doi cetateni a caror nationalitate nu o stiu, dar pareau a fi arabi, dar s-au prezentat ca fiind proprietarii sau conducatorii societatii Avicola Crevedia..cei doi vorbeau limba romana..unul era GHAZIRI RAMI, iar cel de-al doilea EMILE KHARRAT..parea ca amandoi au decizia in aceasta societate-unul conducea iar unul avea actiunile..au mai fost oficiali care au mai venit in vizite din acea tara insotiti de agenti economici, dar a fost pentru prima data cand un ambasador a venit cu agenti economici romani….ambasadorul mi-a spus ca societatea respectiva are o relatie defectuasa cu A.N.A.F.ul in sensul ca au de primit sume importante cu titlu de rambursari de TVA, iar tot acest mecanism functioneaza foarte greoi, astfel ca risca sa intre in blocaj financiar..ambasadorul a continuat si a spus ca statul roman ar trebui sa trateze cu atentie astfel de agenti economici..cei doi, GHAZIRI RAMI si EMILE KHARRAT, au confirmat spusele ambasadorului si m-au rugat daca pot sa ma interesez si sa verific situatia lor la Ministerul de Finante..am sunat imediat la ministrul de finante, era atunci domnul Daniel Chitoiu si l-a intrebat daca cunoaste situatia acestei societati, mi-a spus ca nu, si ca va reveni cu un telefon..intalnirea s-a incheiat..ulterior in cateva ore, am fost sunat de ministrul de finante care a spus ca din perspectiva ANAF-ului afacerile acestei societati nu sunt in regula sau ca au fost descoperite nereguli in timpul controlului ANAF….nu imi amintesc sa fi primit vreo informare de la vreun serviciu de informatii despre cele doua persoane cu care m-am intalnit”.
In mod evident, probatoriul administrat in prezenta cauza nu sustine varianta propusa de acuzare, in sensul ca inculpatul DRAGOMIR DANIEL l-ar fi convins pe EMILE KHARRAT, prin raportare la functia si locul de munca pe care il avea, ca dispune de mijloacel e si parghiile necesare, facand referire la persoane cu functii de conducere din cadrul diferitelor ministere, de natura sa confere grupului de societati patronat si condus de denuntatorul GHAZIRI RAMI, posibilitatea rezolvarii acelor probleme ce tineau de incasarea la timp a TVA-ului, dar si asigurarea unei anumite protectii din punct de vedere fiscal si juridic.
In acest sens trebuie avut in vedere faptul ca Serviciul Roman de Informatii prin Directia Generala de Prevenire si Combatere Terorism, colabora cu „sursa” EMILE KHARRAT in timp ce acesta se afla „in atentia” Directiei Generale Securitate Economica din S.R.I., pentru activitati presupus infractionale, aceasta colaborare putand avea loc doar cu acordul conducerii superioare a S.R.I. Ofiterul de legatura al „sursei” EMILE KHARRAT, din septembrie – octombrie 2012, era locotenent-colonel S.R.I. DRAGOMIR DANIEL, ce se prezenta sub numele ANDREI.
Incepand cu septembrie/octombrie 2012 – ianuarie 2013, intre „sursa” EMILE KHARRAT si locotenent-colonel S.R.I. DRAGOMIR DANIEL au avut loc mai multe intalniri, in contextul desfasurarii activitatii profesionale, aspect confirmat de probatoriul administrat.
Este clar ca modul in care se derula relatia profesionala intre inculpatul DRAGOMIR DANIEL si EMILE KHARRAT, in intervalul septembrie-octombrie 2012-ianuarie 2013, a fost cunoscut in timp real de conducerea S.R.I. atata vreme cat, in ciuda demersurilor legale ale instantei de fond si a adresei emise la 19.11.2015, Directia Nationala Anticoruptie, care a efectuat urmarirea penala in prezenta cauza cu sprijinul de specialitate al S.R.I., nu a contestat nici existenta unor rapoarte inaintate de inculpatul Daniel Dragomir catre conducerea superioara a S.R.I. dupa fiecare intalnire cu sursa Emile Karat si nici afirmatiile inculpatului privind „supravegherea tehnica” a convorbirilor avute cu EMILE KHARRAT, in intervalul septembrie-octombrie 2012-ianuarie 2013, de catre serviciul tehnic al SRI.
Foarte important in analiza savarsirii de catre inculpatul Dragomir Daniel a infractiunii de trafic de influenta, prin folosirea unei pretinse influente in beneficiul firmelor martorului denuntator GHAZIRI RAMI este faptul ca probatoriul administrat nu a confirmat existenta vreunei intalniri intre DRAGOMIR DANIEL si GHAZIRI RAMI, in perioada in care DRAGOMIR DANIEL exercita calitatea de ofiter activ al S.R.I. (…)
Martorul DUNEA SORIN, fost sef al unitatii informativ-operative ofiter SRI, arata ca l-a insotit pe inculpatul DRAGOMIR DANIEL la Amman-Iordania, urmand sa fie „un intermediar intre acesta si persoanele cunoscute de inculpat in Liban si care aveau afaceri in domeniul petrolului..la aceasta intalnire se discuta despre cumpararea de petrol irakian de catre acest grup de cetateni libanezi din care 2 erau frati, eu percepand numai discutiile care nu se desfasurau in limba araba..relatia dintre inculpat si aceste persoane era cordial, prieteneasca chiar..cuantumul afacerii era de cateva zeci de milioane de dolari..interesul inculpatului in realizarea acelei afaceri era ca firma lui sa obtina un comision din suma negociata de acele persoane..din cate stiu eu afacerea nu s-a mai realizat din cauza situatiei geopolitice din zona..unul din cei 3 libanezi cred ca s-a prezentat cu numele de Emile..imi amintesc ca se discuta de o rafinarie pe care libanezii o detineau undeva”.
In prezenta cauza penala nu exista probe care sa ateste ca, cheltuielile ocazionate de infiintarea, dotarea, desfasurarea activitatii S.C. EMAR INVESTMENT GROUP S.R.L., precum si cheltuielile aferente „salarizarii” inculpatei DRAGOMIR MARINELA ZOICA cu suma de 8.000 lei pentru perioada februarie – octombrie 2013, au fost facute in scopul traficarii de catre inculpatul DRAGOMIR DANIEL a influentei sale, prin raportare la functia detinuta in cadrul Serviciului Roman de Informatii, pentru rezolvarea problemelor curente ale societatilor detinute de martorul denuntator GHAZIRI RAMI (incasarea la timp a TVA-ului, rezolvarea sau evitarea unor controale financiar-fiscale din partea organelor statului).
Expertiza dispusa de prima instanta a identificat si diverse plati in numerar pentru achizitia de servicii si consumabile in valoare de 27.656,94 lei, cu mentiunea ca o parte importanta – mai mult de jumatate – au fost avansate de inculpata DRAGOMIR MARINELA ZOICA, fiind decontate ulterior de NAE EMILIA.
Nu exista probe in sensul avansarii lunare a sumei de 8.000 lei drept salariu, pentru perioadafebruarie – octombrie 2013, catre inculpata, existand in contabilitate doar doua state de salarii pentrunumita Pascu Ema Gina, aferente perioadei aprilie 2013 si mai 2013 (salariu incadrare 800 lei lunar).
Mijloacele de proba administrate in prezenta cauza nu confirma nici acuzatia parchetului referitor la remiterea de catre GHAZIRI RAMI „persoanelor influente” – inculpatilor DRAGOMIR MARINELA ZOICA si DRAGOMIR DANIEL – a unui autoturism marca Porsche Cayenne, inmatriculat ulterior cu nr. B-200-WMD (transferat fictiv din patrimoniul S.C. AGROLI GROUP S.R.L. catre S.C. EMAR INVESTMENT GROUP) in baza pretinderii formulate de inculpatul lt. col. (r) DRAGOMIR DANIEL, prin intermediul suspectului EMILE KHARRAT, in luna ianuarie 2013.
Audiat prin comisie rogatorie efectuata in Republica Liban, martorul EMILE KHARRAT a aratat ca „GHAZIRI RAMI este cel care a dat ordinul de predare a autoturismului Porsche Cayenne societatii Emar…au fost emise facturi de vanzare a autoturismului de catre societatea Agroli, detinuta de Rami, catre societatea Emar in cadrul careia era asociat si nu stiu daca s-a platit contravaloarea acesteia sau nu..Autoturismul amintit mai sus a fost transferat societatii Emar la cererea lui Rami, personal, dat fiind ca acesta era proprietarul principal, pentru a fi utilizat pentru protocol si pentru alte lucruri legate de activitatea societatii”.
Ulterior „esuarii” proiectului Emar, din cauza „intelegerii” GHAZIRI – KHARRAT, autoturismul marca Porsche Cayenne a ramas in „custodia” inculpatei DRAGOMIR MARINELA ZOICA, cu cheltuielile aferente, si cu acordul lui GHAZIRI RAMI si NAE EMILIA.
Apoi, inculpata DRAGOMIR MARINELA ZOICA a restituit posesia autoturismului martorei NAE EMILIA, la data de 23.04.2014, fapt confirmat de martora NAE EMILIA care a aratat atat in fata instantei de fond cat si in fata instantei de control judiciar ca „masina Porsche Cayenne a fost lasata de soferul lui DRAGOMIR MARINELA in Militari la spalatoria auto”.
Nu s-a confirmat nici ipoteza prezentata de acuzare in actul de trimitere in judecata, probatoriul administrat in prezenta cauza, in faza judecatii de fond si apel, infirmand sustinerea ca inculpatul DRAGOMIR DANIEL ar fi folosit datele si informatiile avand caracter clasificat obtinute in virtutea calitatii de ofiter al Serviciului Roman de Informatii, in mod direct si in interes personal, intr-un scop ilicit propus si realizat al obtinerii unor sume de bani si alte foloase necuvenite, asa cum au fost evidentiate in rechizitoriu, si ar fi permis accesul unei persoane neautorizate, in cauza martorul denuntator GHAZIRI RAMI, la aceste date.
Comisia rogatorie in Republica Liban, avand ca obiect audierea martorului Kharrat Emile, releva faptul ca DRAGOMIR DANIEL nu a tinut o lectie despre interceptari si ca GHAZIRI RAMI ar fi obtinut dispozitivul electronic de bruiaj de la Tarek Ousayran, directorul abatorului. Totodata, GHAZIRI RAMI ar fi aflat ca are dosar la DNA de la numitul MOUBARAK MIKE, in baza informatiilor pe care i le-a dat acestuia numitul ROBERT RUSU, director al Garzii Finaciare Ilfov.
Aceste sustineri sunt confirmate si de anexa nr. 3 la adresa nr. 001.145.218 din 30.06.2014 a Serviciului Roman de Informatii – vol. 1 d.u.p. file 297-298, unitatea informationala nr. 960178300/20.01.2012 ce releva, ca inca din luna decembrie 2011, GHAZIRI RAMI a convocat o sedinta de urgenta la sediul firmei AGROLI, comunicand ca un control fiscal efectuat de Garda Financiara s-a finalizat cu un document de informare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, privind implicarea in operatiuni financiare si comerciale ilegale, sens in care activitatea lor este monitorizata de institutii ale statului.
Conform aceleiasi note, analiza intregului fond de date obtinut/detinut in problematica mentionata (in care a fost integrat si cel transferat de la Directia Judeteana de Informatii Giurgiu la data de 02.05.2012), a dus la conturarea unui nou grup infractional format din GHAZIRI RAMI, MOUBARAK SLEMAN, MOUBARAK MAHMOUD SLIEMAN, ELIAS NASRI EL KHOURY, CHARBEL EL KHOURY, SARACUTA ADRIAN, STANOIU DUMITRU SI PARASCHIV VIOREL ADRIAN-director adjunct DGFP, ce avea ca principal scop, obtinerea unor profituri ilicite semnificative, prin operationalizarea unui amplu mecanism evazionist si derularea unor acte/fapte de coruptie, activitati de natura sa prejudicieze bugetul de stat cu peste 200 milioane lei anual.
De asemenea, la punctul 8 al anexei – pag. 4 – se arata ca GHAZIRI RAMI, inca din primele luni ale anului 2012, avea cunostiinta despre dosarul penal nr. 13/P/2012 al Parchetului de pe langa Tribunalul Dambovita, dosarul penal nr. 146/P/2012 al DNA-ST Ploiesti, procesulverbal nr. 818574/DB/13.12.2011 intocmit de Garda Financiara Dambovita, impreuna cu documentele aferente controlului efectuat la SC Avicola Crevedia SA, pe fondul relatiei infractionale pe care o avea cu Nicolae Eugenia Angela, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In plus, martorul MITRUS MARIUS (care indeplinea la acel moment functia de sef grupare sectoare informativ-operative in structura Directiei Generale Securitate Economica), a declarat in cursul cercetarii judecatoresti ca „inculpatul nu mi-a cerut niciodata date despre GHAZIRI RAMI sau Avicola Crevedia si nici vreun sprijin in privinta unei activitati ce vizau aceste persoane…niciodata nu am aflat sau am avut vreun indiciu ca inculpatul in cadrul activitatii SRI ar fi implicat in activitati ilegale”.
Nu exista probe privind o ancheta interna a SRI in acest sens, ultima evaluare profesionala a inculpatului fiind maxima.
Totodata, nu exista probe ca inculpata DRAGOMIR MARINELA ZOICA, a intarit convingerea martorului denuntator GHAZIRI RAMI (administrator al S.C. AGROLI GROUP S.R.L., AVICOLA CREVEDIA S.A.), cu privire la influenta promisa de inculpat lt. col. (r) DRAGOMIR DANIEL, si ca a inlesnit primirea sumelor pretinse de catre DRAGOMIR DANIEL. Prin urmare, nici rolul de „complice la pretindere” al inculpatei Dragomir Marinela Zoica, nu este dovedit sub, acest aspect.
Dimpotriva, probele administrate in cercetarea judecatoreasca, la fond si apel, conduc la concluzia ca Marinela Dragomir nu a interactionat cu martorul denuntator Rami Ghaziri in perioada decembrie 2012 – octombrie 2013, nu i-a creat acestuia, nici direct si nici indirect, convingerea ca apelantul – inculpat Daniel Dragomir ar fi actionat infractional, si nici nu a avut vreun rol in legatura cu acuzatia ca ar fi inlesnit primirea unor sume pretinse de inculpatul Daniel Dragomir de la martorul denuntator. (…)
Din declaratia data de martorul denuntator Ghaziri Rami la instanta de fond, confirmata si de celelalte probe administrate in cauza, rezulta ca o activitate de relationare directa intre acesta si apelanta-inculpata Marinela Dragomir a existat in mod efectiv doar la intalnirea de la Crown Plaza, la care au mai participat 5 persoane, si aceasta relationare s-a rezumat la un scurt si formal dialog de salut, fara ca Marinela Dragomir sa fi promis sau cerut ceva.
In lipsa oricaror probe privind savarsirea infractiunii predicat din care provin bunurile supuse spalarii, nu exista baza probatorie pentru a retine infractiunea de spalare a banilor.
Infractiunea de spalare a banilor este o infractiune autonoma, nefiind conditionata de existenta unei solutii de condamnare pentru infractiunea din care provin bunurile.
Mai mult, in aceasta situatie, instanta investita cu solutionarea cauzei privind infractiunea de spalare de bani nu trebuie doar sa suspecteze ca bunurile provin din activitate infractionala, ci si sa aiba certitudini in acest sens (Decizia nr. 16/2016- ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept).
In ceea ce priveste modului de dobandire a sumelor, infractiunea premisa (trafic de influenta) nu a fost dovedita si nici nu s-a facut vreodata proba ca sumele depuse in contul lui Costache Dita ar fi avut provenienta ilicita.
Probatoriul administrat in prezenta cauza releva faptul ca, comportamentul inculpatilor Dragomir se poate subsuma cel mult nerespectarii mandatului civil, nefiind incidenta raspunderea penala.
Pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma participatiei improprii, prima instanta a realizat o gresita individualizare a raspunderii penale a inculpatilor Dragomir Daniel si Dragomir Marinela Zoica, neacordand suficienta relevanta criteriilor generale de individualizare prevazute de art. 74 alin. 1 cod penal, in special celor ce privesc imprejurarile / modul de comitere a infractiunii si celor ce privesc antecedente penale, nivelul de educatie, varsta, situatia familiala si sociala a inculpatilor.
Infractiunile de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma participatiei improprii, constand in aceea ca inculpatii Dragomir Daniel si Dragomir Marinela Zoica au determinat pe Costache Dita si Nae Emilia sa semneze cele doua inscrisuri care evidentiaza acordarea si restituirea unui imprumut, in loc de nasterea si modificarea unor raporturi juridice civile pe care sotii Dragomir le-au avut cu Kharrat Emile, inscrisuri pe care le-au depus ulterior la organele judiciare, prezinta o gravitate redusa, avand in vedere faptul ca intre sotii Dragomir si Kharrat Emile au avut loc in mod real raporturile juridice civile, astfel cum acestea au fost prezentate anterior.
In acest sens trebuie avut in vedere faptul ca Dragomir Daniel si Dragomir Marinela Zoica nu au cunostinte juridice dar si contextul in care s-au petrecut faptele, marcat de blocarea proiectului Emar, al anchetelor multiple ce vizau firmele lui Ghaziri Rami, al aflarii ulterioare a faptului ca banii apartin acestuia sau al plecarii lui Kharrat Emile din tara.
In ceea ce priveste pe inculpatul Daniel Dragomir, acesta are varsta de 42 de ani, un copil minor si nu are antecedente penale. A absovit Academia Nationale de Informatii, promotia 2001, a indeplinit functia de sef grupare sectoare informativ-operative in Directia Generala de Prevenire si Combatere Terorism din cadrul Serviciului Roman de Informatii, a fost decorat de Central Intelligence Agency (CIA) si a participat la diverse misiuni printre care si aceea de eliberare a jurnalistilor romani rapiti in Irak, in anul 2005.
Martorul DUNEA SORIN, fost ofiter S.R.I., seful unitatii informativ-operative, a aratat ca Daniel Dragomir a fostul unul dintre cei mai buni ofiteri de informatii pe care i-a cunoscut, pozitia acestuia fiind confirmata si de evaluarile profesionale cu calificativul maxim, acordate de Serviciului Roman de Informatii lui Dragomir Daniel.
Martorul MITRUS MARIUS ( care a indeplinit functia de sef grupare sectoare informativoperative in structura Directiei Generale Securitate Economica a S.R.I. ), a declarat ca Daniel Dragomir nu i-a cerut vreodata date despre GHAZIRI RAMI sau Avicola Crevedia si nici vreun sprijin in privinta unei activitati ce vizau aceste persoane si totodata ca nu a avut vreun indiciu ca Daniel Dragomir, in cadrul activitatii SRI, ar fi implicat in activitati ilegale. Tot martorul MITRUS MARIUS a confirmat faptul ca „nu exista o interdictie legala privind relatii de afaceri sau prietenie, ulterior parasirii SRI”.
De altfel, nu exista probe privind o ancheta interna a SRI in acest sens, ultima evaluare profesionala a inculpatului Daniel Dragomir fiind maxima.
Inculpata Dragomir Marinela Zoica, are varsta de 44 de ani, doi copii minori, studii superioare si nu este cunoscuta cu antecedente penale.
Prin urmare, in raport de imprejurarile / modul de comitere a infractiunii, antecedente penale, nivelul de educatie, varsta, si situatia familiala si sociala a inculpatilor, dar si de practica judiciara, sunt incidente disp. art. 80 cod penal privind renuntarea la aplicarea pedepsei pentru savarsirea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma participatiei improprii, de catre inculpatii Dragomir Daniel si Dragomir Marinela Zoica”.
