Spre surprinderea multor analiști, ambasadorul Hans Klemm, una dintre cele mai prezente figuri atunci când sunt crize politice în România, a tăcut de această dată. Nu a comentat decizia lui Iohannis, reacția străzii, nu a spus nimic de noile decizii în legătură cu Justiția etc. Însă, descoperim că Ambasada SUA s-a ocupat cu ceva interesant. „Retrocedarea bunurilor evreieşti şi pensiile supravieţuitorilor Holocaustului care nu mai au cetăţenie română au fost discutate cu autorităţile de la Bucureşti de emisarul special al Departamentului de Stat pentru Holocaust, Tom Yazdgerdi”. (…)Ar fi interesant de aflat, eventual de la autoritățile române, care sunt acele „probleme rămase nerezolvate”, pentru care a trebuit să vină însuși emisarul special al Departamentului de Stat, scrie Sputnik.
COMENTARIUL SPUTNIK:
Ceea ce nu scrie Ambasada aflăm din presa română — și iată ce a consemnat cotidianul „Adevărul”.
„Cele mai importante două aspecte abordate au fost restituirea bunurilor evreieşti —atât private cât şi comunitare — şi cel al pensiilor pentru supravieţuitori care au plecat din România şi nu mai au cetăţenie română”.
Deși pare o chestiune dificilă, care forțează cadrul complicatei legislații vizând pensiile, Thomas Yazgerdi a discutat cu „oficialităţi guvernamentale”, de la biroul premierului (spre deosebire de premierul nipon!) dar şi de la Ministerul de Externe. Americanul a declarat că „autorităţile române au manifestat înţelegere” şi că au promis „că vor interveni pentru a facilita obţinerea pensiilor de către supravieţuitorii care au suferit atât de mult”.
Bun, odată chestiunea pusă pe calea cea bună, trimisul special a abordat problema restituirii proprietăţilor private, unde recunoaște că e o problemă cu „lipsa documentaţiei”, dar „şi a personalului care să se ocupe de problemă”.
Cu toate acestea, Yazgerdi consideră că persoanele în cauză „trebuie să aştepte chiar şi cinci ani” ceea ce, spune el, „ţinând cont de vârsta înaintată a celor interesaţi este foarte mult”.
„De aceea am rugat guvernul român să încerce să scurteze acest termen”, a declarat trimisul special american, consemnează Adevărul.
Proprietățile evreiască mai ridică o problemă spinoasă, afalată și aceasta pe lista Departamentului de Stat — proprietăţile fără moştenitori, mai precis care ar fi apaținut unor „familii întregi care au murit în Holocaust”.
„Aici sunt necesare cercetări aprofundate şi guvernul român a acceptat să se implice pozitiv”, relatează sursa citată din concluziile americanului, care e convins că, „în pofida dificultăţilor, se manifestă bunăvoinţă din partea guvernului român, Statele Unite sunt convinse că problemele se vor rezolva”.
În fine, a fost abordată și o problemă care nu ține de bani și proprietăți, ci de „discursul urii” și măsurile care s-ar putea lua, „mai ales împotriva celor din social media”.
„Ar fi necesară elaborarea unei poziţii comune împotriva fenomenului,ca şi împotriva manifestărilor extremiste”, a spus Thomas Yazgerdi, care a insistat, tot în context, pe „educaţia Holocaustului”. „Statele Unite susţin astfel de iniţiative pentru ca tinerii, copii de pretutindeni, atât în România, cât şi în Statele Unite să cunoască trecutul, Holocaustul, să ştie că acesta a fost un eveniment singular tragic care trebuie cunoscut, există instituţii şi resurse care pot fi folosite pentru educarea tinerei generaţii”, a conchis trimisul special american.
Este de menționat că SUA sunt puternic implicate în Fondul Proprietatea, aflat actualmente în ptoporție de peste 67% în proprietate străină (preponderent SUA) și administrat de o mare firmă americană. Un rol important în Fond îl are un fost ambasador SUA. Fondul Proprietatea are (sau trebuia să aibă) un rol major în despăgubirea celor care nu pot beneficia de retrocedări directe.
